Ce spun decanii facultăților de IT&C: România poate ajunge la un milion de informaticieni investind în preuniversitar

Ținta de un milion de IT-iști se poate atinge și cu programe mai scurte de educație, livrate sub formă de învățământ postliceal sau ca programe echivalente cu doi ani de facultate, spun decanii facultăților cu profil IT din București, instituții care „produc“ anual 1.000 de ingineri de IT.

„Se spune că în următoarea perioadă piața forței de muncă din România va avea nevoie de apro­ximativ un milion de specialiști în IT. Deși este cert că numărul absolvenților facultăților de profil trebuie să crească substanțial, nu cred că este nevoie de un milion de oameni care să aibă compe­tențele pe care facultatea noastră le oferă studenților pentru a lucra în IT, mai ales în domeniul serviciilor. Cred că ar trebui creată o formă de învățământ care să formeze tinerii printr-un program de învățământ de scurtă durată, echivalent cu doi ani de facultate, de exemplu. Astfel, se pot crea programatori care să nu fie nea­părat ingineri de calculatoare. Nivelul de competență al unui IT-ist care repară din când în când trei calculatoare la un oficiu poștal din provincie nu tre­buie să fie atât de ridicat“, a spus Adina Magda Florea, decanul Facultății de Automa­ti­că și Calcula­toare din Uni­ver­sitatea Politehnică din București, instituție de învățământ care „livrează“ circa 500 de absolvenți în fiecare an.

De aceeași părere sunt și profesorii Fa­cultății de Matematică și Informatică din cadrul Universității din București. „O solu­ție ar fi dezvoltarea învăță­mântului liceal și postliceal în domeniu, pe baza unui parteneriat public-privat, care ar conduce la crearea unui corp de specialiști de nivel mediu și care ar satisface nevoia mare și în creștere, manifestată de companiile din domeniu, fie ele românești, dar mai ales străine, pentru acest tip de pregătire“, a explicat Victor Țigoiu, decanul Facultății de Matema­ti­că și Infor­matică din cadrul Univer­sității din Bucu­rești, instituție care a avut anul trecut circa 270 de absolvenți.

Pe de altă parte, spune el, trebuie să crească investiția în cercetare în așa fel încât să crească și calitatea facultăților de profil, care ar conduce poate la un număr mai scăzut de absolvenți, însă munca acestora ar genera o valoare adăugată mai mare și o creștere economică sănătoasă.

La rândul său, Ion Smeureanu, decanul Facultății de Cibernetică Statistică și Informatică Economică din cadrul Academiei de Studii Economice, susține că, pentru a avea mai mulți absolvenți buni pentru domeniul IT trebuie ca liceele să facă mai mult, pentru pregătirea elevilor.

„În câțiva ani de facultate nu se pot acoperi lipsuri și crea și specialiști. Apoi, nu mai sunt suficienți profesori de informatică dedicați, pentru că salariile din companiile IT sunt mult mai tentante“, a explicat Ion Smeureanu, decanul unei facultăți care a avut 317 absolvenți anul trecut.

Totuși, reprezentanții Facultății de Ma­tematică și Informatică sunt de pă­re­re că dacă, de exemplu, s-ar dubla ci­frele de școlarizare în facultățile de IT, numărul informaticienilor nu ar crește în mod spectaculos, având în vedere că rata de promovare este destul de redusă în aceste facultăți. Iar un volum mai mare de absolvenți ar presupune și o scădere a calității pregătirii acestora. „Scăderea nivelului de calitate ar conduce pe termen mediu și lung la slăbirea învățământului de profil, adică exact la pierderea unuia dintre cei doi piloni pe care se bazează succesul actual. Dimpotrivă, ceea ce ar întări sistemul universitar de profil ar fi dezvoltarea exce­lenței, prin creșterea finan­țării cercetării, crearea condi­țiilor pentru păstrarea în țară a celor mai buni absolvenți, inte­gra­rea specialiștilor ro­mâni în rețelele inter­națio­nale de cercetare și atra­gerea în țară a specialiștilor români for­mați în strănătate sau chiar a unor spe­cialiști străini, în domeniile deficitare“, a explicat Radu Gramatovici, pro­de­canul Facultății de Matematică și Infor­ma­tică de la Universitatea din Bu­cu­rești.

Vor o lege care să interzică angajarea full time din timpul facultății

Creșterea economică actuală adusă de sectorul IT este volatilă și trebuie stabilizată prin mai multe investiții în cercetare. Însă acest lucru nu este posibil câtă vreme „foamea de IT-ști“ îi împinge pe angajatori să  recruteze studenți înainte ca aceștia să se formeze ca adevărați specialiști, spun profesorii. De aceea, firmele trebuie să înceteze să angajeze studenți pe posturi full time, pentru că această practică scade calitatea și numărul absolvenților de facultăți grele, spun profesorii.

„Vrem să propunem o lege prin care companiile să poată angaja studenți numai în regim part time. O astfel de lege există în state precum Germania sau Olanda, tocmai pentru a împiedica angajatorii să abuzeze de o mână de lucru mai ieftină. Dacă un student bun are și patru ore de lucru pe zi cred că, la limită, se poate descurca în facultate în anii mari. Dar faptul că firmele țin studenții 8-9 ore la serviciu elimină orice șansă ca ei să învețe să devină niște specialiști compleți“, crede Adina Florea de la Facultatea de Automatică și Calculatoare, care școlarizează în prezent 3.600 de studenți la toate ciclurile de învățământ (licență, masterat și doctorat). În prezent, această facultate scoate la concurs circa 700 de locuri la licență în fiecare an, față de 550 de locuri, cât avea în urmă cu un deceniu.

În 2014, pentru prima dată, serviciile de informații și comunicații au contribuit mai mult decât agricultura și decât construcțiile la creșterea economică a țării. Deși aduc doar 6% din PIB, cei circa 100.000 de angajați din IT&C; au adus anul trecut 0,6% din creșterea economică (care a fost în total de 2,9%), producând mai multă valoare adăugată în economie prin comparație cu cei trei milioane de muncitori din agricultură. Companiile au nevoie acută de specialiști în domeniul IT, sector în care șomajul este inexistent, iar salariile sunt de peste două ori mai mari decât media pe economie.

„Sărăcia este atât de mare în țară, încât copiii pe care chiar îi duce capul și care ar putea face mai mult sunt tentați din timpul facultății să piardă timpul prin diverse companii pentru câțiva bănuți. Nu prea ai cum să îl convingi pe un tânăr de 19-20 de ani că e mai bine pentru el să facă «puțină foame» 2-3 ani de zile și să se pregătească bine de tot. Facultatea nu e școală de meserii, iar studenții trebuie lăsați să învețe în loc să se bucure de câțiva bani și apoi să rămână la același nivel de pregătire toată viața. Această problemă (lipsa materială) ar fi rezolvată dacă bursele ar fi la un nivel adecvat. Iar aceasta s-ar rezolva simplu, dacă s-ar da 4,5 - 5% din PIB pentru educație (nu până la 3,4% cum se dă acum, deși există o lege care cere ca procentul să fie de 6%)“, consideră Victor Țigoiu de la Facul­ta­tea de Matematică și Informatică din ca­drul Universității din București, insti­tuție care a avut anul trecut circa 270 de absolvenți (aproape la jumătate față de nu­mărul de studenți admiși în acea pro­mo­ție), în creștere cu doar 30 de absol­venți prin comparație cu anul 2005.

Absolvenții de liceu sunt din ce în ce mai slab pregătiți

Dincolo de faptul că firmele atrag studenții de facultăți „grele“ înainte de a-i lăsa să se formeze cum ar trebui, o problemă majoră care se resimte în prezent în facultăți este pregătirea din ce în ce mai slabă a absolvenților de liceu care reușesc să promoveze bacalaureatul și să treacă și de admiterea unei facultăți cu profil IT.

Iar nivelul de pregătire scăzut din licee se vede chiar și la facultățile care atrag elitele din rândul celor care au reușit să promoveze examenul de bacalaureat, pentru că, spun profesorii, „ceea ce se prezintă e la pământ“.

„Aceasta este o problemă funda­men­tală pe care azi o sesizăm, dar care încă nu ne lovește. Însă peste vreo zece ani ne va lovi crunt, pentru că în pre­uni­ver­sitar se pune o bază de cunoștințe peste care se poate construi în uni­ver­sitar, dar nu te poți duce mai mult decât îți permite baza, chiar dacă ai vrea. Iar o parte dintre acești tineri devin la rân­dul lor profesori sau manageri. Ca ma­na­geri nu vor vedea decât «opor­tunitățile», iar ca profesori vor merge pe principiul «atâta pot, atâta dau», pentru că nu au de unde mai mult. Și așa ne ducem în jos“, adaugă Țigoiu.

Fac cursuri de recuperare a sincopelor din liceu

În încercarea de a recupera din carențele cu care vin tinerii în primul an de facultate, la Facultatea de Matematică și Informatică de la Universitatea din București cursurile încep de doi ani încoace cu două săptămâni mai devreme.

„Organizăm cursuri de aducere la nivel pentru studenți începând cu data de 15 septembrie. Și aici vorbim de absolvenți de liceu care au luat bacalaureatul și care au trecut și de un examen de admitere cu redactare, nu grilă. Apoi, pe tot parcursul anului I avem un sistem de tutoriat, în care studenții din anul I beneficiază de ajutorul colegilor mai mari pentru a învăța. Încercăm diferite metode, dar nu o să reușim să suplinim complet ce ar trebui să se întâmple în cei 4 ani de liceu“, explică Radu Gramatovici, prodecanul Facultății de Matematică și Informatică de la Universitatea din București. Conducerea facultății a venit cu aceste măsuri de îmbunătățire a calității pre­gătirii tinerilor după ce a constatat, timp de trei ani, că la finalizarea anului I de facultate și la trecerea în anul II doar 30% dintre studenți erau integra­liști, adică promovau toate exa­me­ne­le.

„Cu sistemul Bologna, un student poate ajunge și în anul III cu restanțe din anul I, dacă și-a adunat numărul minim de credite. În această facultate, cunoașterea este construită ca o piramidă. Dacă ai lacune serioase în pregătirea din anul I, nu ai cum să înțelegi ce ți se predă în anul al II-lea și mai ales în anul al III-lea. Dacă, eventual, îți iei examenele, ai învățat pe dinafară sau... Oare ce vei fi tu ca absolvent? Un zero“, afirmă Țigoiu.

Dar, din păcate, rezultatele acestor mă­­­suri menite să sporească pregătirea ca­­­li­­tativă a tinerilor nu sunt foarte în­cu­ra­­jatoare. Procentul integraliștilor la in­tra­­­rea în anul II de facultate a crescut de la 30% la 45%, dar pentru că în anul II de facultate tinerii nu au mai avut tutori - având în vedere că majoritatea aces­to­ra s-au angajat la companii - la sfârșitul pri­­­­mei sesiuni din anul II de fa­cul­tate pro­­­­centul studenților inte­gra­liști sca­de din nou. „Acest lucru înseamnă că acești co­­pii vor termina facultatea, dar cu lip­suri (chiar majore). Ei nu vor fi cu ade­vă­rat com­petitivi în meseria lor din punc­tul de vedere al cunoștințelor do­bân­dite, iar asta este foarte grav“, mai spu­ne de­ca­­nul facultății de Matematică și Infor­matică.

Prea puține firme fac cercetare în România

Reprezentanții mediului academic susțin că, pentru moment, creșterea economică pe care o generează industria serviciilor informatice nu se bazează pe calitatea foarte bună a specialiștilor români, ci mai degrabă pe educația lor solidă care provine dintr-o tradiție a învățământului matematic și informatic românesc și care „produce absolvenți la un nivel decent de calitate“, precum și pe costul scăzut al forței de muncă. Chiar dacă au un nivel salarial mai mare decât restul angajaților din economie (salariul mediu în IT este de circa 940 de euro net pe lună, de 2,3 ori mai mare decât media pe economie), IT-știi români câștigă de câteva ori mai puțin decât cei din statele dezvoltate. În plus, scutirea de la plata impozitului pe venit în cazul programatorilor, măsură care a funcționat în ultimul deceniu, a fost un alt factor care a contribuit la costurile scă­zute cu forța de muncă– un factor atractiv pentru investitorii din zona de IT. „Nu este o creștere economică sănătoasă, ci mai degrabă volatilă, pentru că salariile mici trimit pe mulți dintre cei mai buni absolvenți în străinătate, iar scutirea de impozit poate fi oricând revocată. În Ro­mânia sunt foarte puține firme străine de IT care și-au adus diviziile de cer­cetare. De exemplu, Google are în Ro­mânia doar un oficiu de vânzări, în timp ce în Polonia are centre de dez­voltare și la Varșovia și la Cracovia. Progra­matorii polonezi nu sunt neapărat mai buni decât cei români, dar au știut să atragă mai bine investițiile în zona de cercetare“, a spus Radu Gra­mato­vici. Cei mai buni absolvenți ai Facultății de Ma­tematică și Informatică în­seamnă

5 - 10% din totalul absolven­ților din an, adică în jur de 30 de oameni pe promoție. Dintre aceștia, o parte pleacă în străinătate și aproape niciunul nu devine profesor, iar slaba pregătire a celor care intră în sistemul de educație a devenit astfel o cauză a situației în care s-a ajuns în prezent cu nivelul de pregătire deficitar al tinerilor.

„Foarte mulți profesori de informatică din licee nu sunt absolvenți de informatică, sunt fie ingineri - dar nu de calculatoare, fie sunt convertiți din alte domenii în care s-a redus numărul de ore. Profesori care își fac cumva treaba, dar care nu au pregătirea de bază“, adaugă Gramatovici.

Piața are imensă nevoie de muncă brută

În opinia lui Victor Țigoiu, absolvenții de facultate care susțin că au cunoștințe IT se împart în două categorii în raport cu firmele care spun că se uită la ei: unii care se duc să facă o muncă relativ brută și alții care se duc să facă muncă de concepție. „Piața muncii are imensă nevoie de muncă brută și din acest motiv este păcat ca un copil să facă o facultate grea, să se chi­nuie să o termine, ca să facă o muncă mult sub calificarea sa“, adaugă Țigoiu. Profesorii facultăților de IT susțin că ar trebui întărit învățământul liceal și postliceal în domeniul IT, pentru că ar mai putea prelua din presiunea de pe piața muncii în legătură cu nevoia de forță de muncă pentru activități „brute“, cu cerințe mai mici. Volumul mare de candidați de care au nevoie firmele poate fi acoperit prin școli postliceale de informatică, școli care prin natura lor presupun practică în companii și deci cei înscriși ar putea lucra în paralel în companii. „Facultățile trebuie să rămână pentru excelență. Până la urmă, un student ar putea să facă 4 ore de muncă sau de practică pe zi, dar nu full time, pentru că full time în companiile din România înseamnă uneori ca angajatul să lucreze 10-12 ore. Și nu mai poți face față fizic, oricât de bun ai fi. Noi încercăm să convingem firmele să vină cu cât mai multe programe de in­tern­ship, doar să nu îi angajeze. Și comp­aniile au nevoie de produse infor­matice care să aibă în spate algoritmi și metode matematice foarte puternice, care să le diferențieze pe piață“, mai spune Gramatovici. La rândul său, Victor Țigoiu spune că excelența înseamnă atunci când facultățile scot circa 70 -  75% din studenți bine pregătiți. „Asta se întâmplă acum. Intră mai mulți în facultate, dar nu prea mai ies (se pierd complet în jur de 35 - 40% dintre stu­denții care intră în facultatea noastră). Nu termină facultatea pentru că noi am luat decizia ca cei care finalizează să fie bine pregătiți“, adaugă Țigoiu.

60% dintre studenții din ultimul an de la Automatică lucrează

Cu cât există o lipsă mai mare de oameni, cu atât agresivitatea compa­ni­ilor crește, astfel că în prezent circa 60% dintre studenții din ultimul an de la Facultatea de Automatică și Calculatoare lucrează. Deși ponderea e mai scăzută în anii mai mici, profesorii spun că o astfel de tendință nu este benefică pentru nimeni.

„A te angaja din anul II sau III din facultate e o mare greșeală. Valul de angajări care apare încă din anii mai mici din timpul facultății se trage din această foame de IT-ști din companii. La noi în facultate există o adevărată com­petiție a companiilor pentru a atra­ge studenți prin oferte din ce în ce mai interesante, pentru că pe absolvenți i-au luat de mult timp. Și chiar dacă tânărul nu vrea să se angajeze inițial, până la urmă cedează pentru că ofertele sunt prea ispititoare“, adaugă Adina Florea de la Automatică. În opinia ei, numărul de absolvenți de facultăți cu profil IT nu poate crește peste noapte, deoarece pentru ca acest lucru să se întâmple este nevoie de resurse umane și de resurse materiale, dar și de sprijin de la Guvern.

„Pentru a putea oferi pieței mai mulți absolvenți ar trebui să primim mai multe locuri de la bugetul de stat, să avem spații și suport logistic pentru desfășurarea activităților didactice și de cercetare pentru mai mulți studenți, cât și mijloace financiare suplimentare pentru a putea păstra în învățământ suficiente cadre didactice competente care să educe acești studenți atrași în plus. Și nu în ultimul rând, mai puțini studenți angajați astfel încât majorita­tea studenților să poată finaliza cu suc­ces facultatea“, spune Adina Florea.

Totuși, o gură de oxigen a repre­zen­tat-o, din punctul de vedere al re­surselor materiale, câștigarea, anul acesta, a unui proiect cu finanțare eu­ro­peană în valoare totală de circa 49 de mi­li­oane de lei prin programul POSCCE (Programul Operațional Creșterea Competitivității Economice) prin care Facultatea de Automatică de la Politehnica din București va reuși să se extindă și să achiziționeze echipa­men­te noi pentru activitățile de cercetare.

Din companii lipsesc planurile de resurse umane pe 5 sau 10 ani

Reprezentanții mediului academic sunt de părere că fimele au un com­porta­ment reactiv, dacă au nevoie de câteva sute de oameni într-o perioadă de trei luni, în acea perioadă îi caută și, dacă nu găsesc destui candidați în rândul absolvenților, încep să ia angajații altor companii. „Nu am găsit până în prezent în Ro­mânia firme care să aibă un plan de re­surse umane pe zece ani, să inves­tească astăzi într-o fa­cul­tate pentru a se asigura că în cinci sau în zece ani vor avea candidați bine pre­­gătiți. O firmă poate finanța, de exem­plu, un program de masterat, dar ni­­meni nu vrea să preia un cost fără un avan­taj imediat“, mai spune Grama­tovici.

De aceeași părere este și decanul de la Cibernetică (ASE), care afirmă că an­ga­jatorii din IT vor doar absolvenți, fără să sponsorizeze în vreun fel fa­cul­tățile de profil.

Sursa:
Ziarul Financiar

Autor:
Adelina Mihai