Am citit cu mare interes articolul din Ziarul Financiar „Noua modă în IT: Firmele își plătesc programatorii pe contracte de tip PFA“ precum și alte articole care abordează această temă deoarece mă interesează în mod direct percepția generală asupra acestei forme de organizare a activității. Aș dori să vă prezint o analiză în legătură cu folosirea PFA-ul că formă de organizare în prestarea serviciilor IT în special, însă informațiile sunt valabile pentru orice tip de PFA care activează în domeniul serviciilor.Eu folosesc PFA-ul (CAEN 6202 Activități de consultanță în tehnologia informației, plătitor de TVA, impozit plătit la normă de venit) din anul 2008 când am aflat pentru prima data de această formă de organizare a activității. Deși avantajul fiscal este evident, o persoană care dorește să își desfășoare activitatea sub această formă trebuie să conștientizeze că acest avantaj se datorează expunerii la o serie de riscuri substanțiale care sunt însă destul de rar menționate în materialele ce abordează această temă. O analiză detaliată avantaje vs. riscuri ale folosirii PFA-ului este obligatorie înaintea alegerii acestei forme de colaborare și trebuie efectuată în totală cunoștință de cauză, deoarece omiterea unor detalii poate avea consecințe destul de grave în anumite situații.
Avantajele folosirii PFA-ului sunt multiple, cel mai mare fiind cel fiscal datorat impozitelor și contribuțiilor semnificativ mai mici față de cele plătite pentru salarii. Aș vrea să fac o paranteză aici și să menționez că PFA-urile plătesc atât impozit pe venit, cât și contribuții la sănătate și pensii, plus TVA dacă cifra de afaceri trece de aproximativ 65.000 euro/an, deci deloc neglijabil.
Următorul avantaj pe listă îl reprezintă contabilitatea simplificată plus posibilitatea folosirii banilor încasați fără nevoia justificării cheltuirii lor. Ultimul din listă, dar care poate fi cel mai important avantaj este că PFA-ul poate fi gândit că un pas intermediar către lumea antreprenoriatului deoarece face introducerea către un mediu expus la riscuri unde venitul nu este garantat decât de calitatea serviciilor prestate.
Acum să trecem la riscuri sau dezavantaje: un PFA poate emite factură de prestare a serviciilor doar pentru perioadă lucrată. Cu alte cuvinte, dacă te îmbolnăvești sau suferi un accident nu poți beneficia de concediu medical, un PFA nu beneficiază de concediu de odihnă, nu există zile libere legale.
Dacă aceste riscuri ar trebui acoperite de către o asigurare privată (cele medicale cel puțin), costurile asigurării anulează o mare parte din avantajul fiscal. Renunțarea la serviciile unui PFA se poate face foarte ușor, respectându-se doar o eventuală perioadă de notificare specificată în contract, spre deosebire de dificultatea concedierii unui angajat care beneficiază de întreaga protecție a legislației muncii. Din această perspectivă se respectă un principiu de bază al economiei: mărimea profitului este proporțională cu riscul asumat.
Riscul cel mai mare la care se expune un PFA provine din posibilitatea reconsiderării activității ca dependentă de către organele fiscale în urma evaluării criteriior de dependență introduse prin OUG 58/2010. Dacă acest lucru se întâmplă, atunci (citez din Codul fiscal): „în cazul reconsiderării unei activități că activitate dependentă, impozitul pe venit și contribuțiile sociale obligatorii, stabilite potrivit legii, vor fi recalculate și virate, fiind datorate solidar de către plătitorul și beneficiarul de venit.“ Aplicând principiul prevalenței economicului asupra juridicului recalcularea impozitelor și contribuțiilor datorate se va face retroactiv pe ultimii 5 ani, iar suma datorată plus penalități poate depăși chiar veniturile încasate.
Cu alte cuvinte autoritățile fiscale spun: deși tu ești PFA și ai colaborat cu un contract de prestări servicii cu Firma X, de fapt ești un angajat mascat, și trebuie să plătiți taxe ca atare, fără să ia în considerare riscurile la care ai fost expus de-a lungul desfășurării contractului. În acest caz problema este mult mai mare pentru PFA decât pentru firmă deoarece un PFA răspunde cu întreg patrimoniul personal (vezi OUG nr. 44/2008). Acest lucru înseamnă că autoritățile fiscale îți pot executa și bunurile personale în vederea recuperării datoriei în cazul în care nu pot fi recuperate de la plătitorul de venit (Firmă X) deoarece acesta și-a declarat falimentul, de ex. pentru a-și desfășura activitatea în mod independent în condițiile legii ca și PFA, un consultant în IT trebuie să fie foarte atent pentru a nu îndeplini nici unul din criteriile are ar putea să îi reconsidere activitatea.
Criteriul care ridica însă cele mai mari riscuri de reconsiderare este următorul: „a) beneficiarul de venit se află într-o relație de subordonare făță de plătitorul de venit, respectiv organele de conducere ale plătitorului de venit, și respectă condițiile de muncă impuse de acesta, cum ar fi: atribuțiile ce îi revin și modul de îndeplinire a acestora, locul desfășurării activității, programul de lucru“.
În viața reală majoritatea contractelor de consultanță în IT implică prezența on site la client deoarece standardele de securitate în multe sectoare de activitate nu permit accesul la sistemele informatice din exterior. Acest lucru a determinat multe companii să renunțe la acesta formă de colaborare, limitând foarte mult opțiunile consultanților. Există însă și companii care care s-au adaptat noilor condiții, de voie sau de nevoie / lipsă de personal, și au reușit să păstreze deschisă opțiunea colaborării cu PFA-uri respectând caracterul independent al activității. În același timp sunt conștient că unele companii abuzează de folosirea PFA-ului doar pentru a avea un cost mai redus cu forța de muncă și fără a prezenta riscurile la care se expune o persoană care îl folosește. Important este ca fiecare caz să fie analizat în parte și să evităm asocierea folosirii PFA-ului cu o formă de a face evaziune fiscală sau un mod de a distorsiona piața muncii. În general persoanele care optează pentru această formă de colaborare sunt seniori cu mulți ani de experiență care preferă un venit mai mare renunțând la siguranța unui loc de muncă și bazându-se doar pe calitatea serviciilor prestate. Dacă această opțiune nu ar mai fi disponibilă (fie din dorința statului de a crește numărul angajaților sau în urmă lobby-ului unor companii de a-și crește baza de selecție) mă îndoiesc că majoritatea PFA-urilor vor accepta o diminuare a veniturilor cu 30% 40% și statutul de angajat, ci se vor reorienta către vest unde salariile/tarifele sunt net superioare celor din România.
Aș vrea să reiterez în concluzie că PFA-ul reprezintă atât o formă optimă de organizare a celor care doresc renunțe la statutul de angajat cât și o modalitate cât se poate de legală și avantajoasă de a păstra specialiștii în țara și ar trebui să fie folosit și promovat că atare.
0 comments :
Trimiteți un comentariu