Nu poate fi vorba de o aderare la euro fără ajustări majore în politica economică și nici de o creștere economică sănătoasă fără investiții solide în economie

România trebuie să finalizeze ajustările majore de politică economică înainte de intrarea în mecanismul ratelor de schimb care precede zona euro. În aceeași vreme, guvernanții nu trebuie să uite că economia are nevoie de investiții pentru a putea stimula creșterea PIB-ului potențial, în vederea reducerii decalajelor față de vest, dar nici că o creștere economică peste PIB-ul potențial creează probleme, au subliniat ieri participanții la Conferința de Risc de Țară Coface organizată în parteneriat cu Mediafax.

Guvernatorul Băncii Naționale Mugur Isărescu a arătat că, în perspectiva aderării la zona euro – data de 2019 pentru aderare începe să fie pusă sub semnul întrebării de unii economiști – și înainte de a intra în mecanismul ratelor de schimb (ERM II), România trebuie să finalizeze ajustările majore de politică economică precum liberalizarea pieței energiei sau presiunile bugetare viitoare, dar și alinierea ratelor rezervelor minime obligatorii.

„Apare întrebarea dacă noi suntem pregătiți să facem primul pas, să intrăm în mecanismul cursurilor de schimb. (...) Reașezarea raporturilor dintre principalele valute ale lumii, care are loc inclusiv pe fondul recentei relaxări cantitative recent adoptate de BCE, complică indentificarea cursului de echilibru al leului la care ar trebui să se realizeze intrarea în ERM II și ulterior adoptarea euro“, a arătat guvernatorul.

Din punct de vedere tehnic, data țintă stabilită pentru 2019 printr-un consens verbal presupune intrarea în ERM II în prima jumătate a anului viitor și parti­ciparea la acest mecanism pentru o perioadă minimă de doi ani. „Dincolo de dificultatea stabilirii parității centrale, participarea la ERM II reclamă și un anumit nivel de pregătire al economiei, dat fiind că regimul comportă unele riscuri. Minimizarea unor astfel de riscuri, dar și îndeplinirea criteriilor de la Maastricht la orizontul la cel puțin al doilea an de participare la ERM II accentuează importanța finalizării ajustărilor majore de politică economică înainte de adoptarea acestui regim de curs de schimb“, a spus Isărescu.

Acestea vizează eliminarea surselor de inflație reprimată, fiind relevantă finalizarea liberalizării pieței energiei, deficitele cvasifiscale de tipul celor care rezultă din restructurarea întreprinderilor de stat cu pierderi substanțiale, precum și alte surse de presiuni bugetare viitoare, precum cheltuielile inevitatbile de modernizare a infrastructurii rutiere.

Șeful BNR a punctat că trebuie efectuate și ajustări de natură monetară înainte de intrarea în mecanismul ratelor de schimb, respectiv încheierea procesului de armonizare a ratelor rezervelor minime obligatorii cu cele prevalente în zona euro.

El a menționat că asumarea unei date țintă este o idee bună în măsura în care asemenea țintă contribuie la un consens politic, constituind deopotrivă o ancoră generatoare de coerență în sfera politicilor macro­economice și un catalizator pentru reforme structurale, însă dacă data țintă devine nerealistă sau dacă anga­jamentul formal nu este însoțit de un plan de acțiune cu obiective intermediare concrete și clar definite, credibilitatea procesului de adoptare a euro este pusă la îndoială și-și pierde valențele pozitive.

Cristian Popa, fost viceguvernator BNR a apreciat, în cadrul evenimentului amintit, că economia are nevoie de investiții pentru a putea stimula creșterea PIB-ului potențial, până la 80% din acesta reprezentând stoc de capital productiv, iar o o rată de creștere economică mai mare decât PIB potențial ar putea crea mai multe probleme, apreciază

"Care este marea problemă a unui PIB potențial în creștere, fără investiții? La noi, PIB-ul potențial este între două treimi și 80% stoc de capital productiv, iar fără investiții nu are cum să se producă. Iar a ne propune o rată de creștere economică mai mare decât PIB-ul potențial poate crea în timp mai multe probleme decât rezolvări, pentru că ceea ce poate rezolva problema nu numai a României, dar a economiilor emergente, este capacitatea acestor economii de a asigura, fără crearea în paralel a unor dezechilibre majore, a unor rate de creștere decente, similare PIB-ului potențal și creșterii acestuia de-a lungul a 5-10 ani, nu a unui an de excepție".

La rândul său, președintele Consiliului Fiscal, Ionuț Dumitru, a spus că la o creștere economică de 4%, fără o creștere de PIB pontențial pe termen lung, ar putea apărea probleme macro, iar echilibrele din prezent trebuie susținute pentru ca economia să ajungă la convergența reală necesară aderării la zona euro.

"Are sens să gândești măsuri de relaxare fiscală focusată pe stimularea cererii, în condițiile în care economia poate să ajungă peste potențialul său? Nu poate fi susținută dacă nu stimulăm creșterea economică potențială, care nu se poate face fără investiții în infrastructură", a punctat Dumitru.

Ce au spus participanții la conferința Coface - Mediafax

Mugur Isărescu, guvernatorul BNR

- Înainte de a intra în mecanismul ratelor de schimb (ERM II), România trebuie să finalizeze ajustările majore de politică economică precum liberalizarea pieței energiei sau presiunile bugetare viitoare, dar și alinierea ratelor rezervelor minime obligatorii.

- Apare întrebarea dacă noi suntem pregătiți să facem primul pas, să intrăm în mecanismul cursurilor de schimb.

- Reașezarea raporturilor dintre principalele valute ale lumii, care are loc inclusiv pe fondul recentei relaxări cantitative recent adoptate de BCE, complică indentificarea cursului de echilibru al leului la care ar trebui să se realizeze intrarea în ERM II și ulterior adoptarea euro.

- Asumarea unei date țintă de aderare la euro este o idee bună în măsura în care asemenea țintă contribuie la un consens politic, constituind deopotrivă o ancoră generatoare de coerență în sfera politicilor macroeconomice și un catalizator pentru reforme structurale.

Cristian Popa, fost viceguvernator BNR

- Economia are nevoie de investiții pentru a putea stimula creșterea PIB-ului potențial.

- O rată de creștere economică mai mare decât PIB potențial ar putea crea mai multe probleme.

- La noi, PIB-ul potențial este între două treimi și 80% stoc de capital productiv, iar fără investiții nu are cum să se producă. Iar a ne propune o rată de creștere economică mai mare decât PIB-ul potențial poate crea în timp mai multe probleme decât rezolvări.

Ionuț Dumitru, președintele Consiliului Fiscal

- La o creștere economică de 4%, fără o creștere de PIB pontențial pe termen lung, ar putea apărea probleme macro, iar echilibrele din prezent trebuie susținute pentru ca economia să ajungă la convergența reală necesară aderării la zona euro.

Sursa:
Ziarul Financiar

Autor:
Raluca Ghinea