Controlul pe care marile bănci centrale ale lumii îl au asupra economiei reale prin politicile lor monetare, instrumentul preferat pentru stimulare economică și de luptă anticriză, este erodat de ascensiunea finanțării din surse alternative sistemului bancar și financiar tradițional, susținută de dezvoltarea tehnologiei și inovației.Într-o lume financiară tradițional rigidă, suprareglementată și intens supravegheată, finanțarea nonbancară, monedele digitale, crowdfunding-ul și creditarea peer-to-peer, adică directă, fără să fie intermediată de vreo bancă sau instituție financiară tradițională, devin practici care se răspândesc rapid.
Cum în sistemul financiar tradițional capacitatea politicilor monetare stabilite de băncile centrale, adică ale ratelor de dobândă, de a se propaga în economie depinde de modelul credite pe baza depozitelor, noua evoluție ridică temeri că băncile centrale pierd controlul economiilor lor. Economistul Randall Kroszner, fost membru în consiliul guvernator al Rezervei Federale americane, a analizat implicațiile pe care evoluția tehnologiei o are asupra băncilor comerciale.
„Din perspectivă macroeconomică, băncile comerciale și posibil și băncile centrale se confruntă cu o potențială concurență distrugătoare în sistemul de plăți care poate afecta culoarele tradiționale de transmitere a politicii monetare“, scrie Kroszner. Economistul a fost guvernator în sistemul Fed în perioada 2006-2009, când criza financiară mondială a lovit cel mai puternic, notează The Wall Street Journal.
În mod normal Fed și alte bănci centrale încurajează sau descurajează creditarea ajustând cantitatea de rezerve obligatorii pe care trebuie să le depoziteze o bancă comercială la banca centrală. Creditare mare înseamnă, în teorie, combustibil mai mult pentru creștere economică. Prin descurajarea împrumuturilor, o bancă centrală „răcește“ o economie a cărei creștere devine nesustenabilă. Kroszner atrage atenția că acum sursele alternative de finanțare pot reduce controlul pe care Fed îl are asupra masei de bani disponibile, asupra ratelor de dobândă și inflației.
„Monedele digitale, bankingul prin telefonul mobil, crowdfunding-ul, peer-to-peer, toate acestea pot reduce rolul pe care băncile comerciale tradiționale îl au în procestul standard de «multiplicare a banilor» prin care modificarea rezervelor băncilor afectează masa monetară disponibilă și nivelurile prețului“, explică Kroszner.
„Amenințările sistemului de bănci la adresa viabilității economice comerciale sunt multiple“
În cazul în care creditarea se face din de în ce mai mult în afara sistemului bancar tradițional, atunci devine mai dificil pentru băncile centrale să influențeze economia.
În afară de dezvoltarea tehnologiei, atrage atenția fostul guvernator, schimbarea reglementărilor de după criza financiară împinge tot mai multe activități în afara sistemului bancar în colțurile mai opace, mai slab reglementate, ale pieței de finanțare.
„Amenințările sistemului de bănci comerciale la adresa rolului, scopului și viabilității economice sunt multiple. Băncile comerciale și băncile centrale nu sunt moarte, dar cei care aduc inovații tehnologice le au în colimator“, a spus Kroszner.
Apple, Google, Amazon, PayPal, eBay și Facebook - „gașca celor cinci“, cum le spun experții - sunt unii dintre cei mai mari inovatori și devin tot mai populari. De aceea ei vor ajunge probabil să domine în lumea portofelelor electronice. Analiștii de la Javelin Strategy & Research cred că încrederea în „gașca celor cinci“ a crescut atât de rapid încât a ajuns să eclipseze încrederea în rețelele de plăți precum Visa, MasterCard și American Express. Cel puțin în America, încrederea în cele cinci companii a urcat în ultimii trei ani de la 45% la 80%.
„Dacă trendul continuă, nevoia celor care inovează de bănci sau rețele de plăți ca parteneri pentru sisteme de portofele electronice va începe să dispară și se va deschide carea eliminării intermediarului“, spune Mary Monahan, analist la Javelin, citat de bankingexchange.com.
Tot în SUA, un laborator pentru experimente financiare, anul trecut creditorii care nu sunt bănci au fost responsabili pentru aproape un sfert din împrumuturile ipotecare, cel mai ridicat nivel de după criza financiară. Băncile mari precum Wells Fargo și J.P. Morgan Chase s-au retras cel mai rapid de pe această piață din cauza noilor standarde bancare și a supravegherii mai intense din partea autorităților.
David Stevens, CEO-ul Asociației Băncilor Ipotecare, a explicat că instituțiile nonbancare par mai dispuse decât băncile să finanțeze persoane sau instituții mai riscante.
Dacă în primul trimestru din 2012, de la Wells Fargo au venit 28% din creditele noi pentru locuințe, în ultimul trimestru al anului trecut, cota de piață a băncii s-a redus la 13,5%. Golul este umplut de creditorii nonbancari. Spre deosebire de bănci, aceștia nu acumulează depozite asigurate care să fie folosite pentru a da împrumuturi, ci se împrumută cu bani, de obicei de la investitori sau bănci, îi dau mai departe cu împrumut celor care vor să-și cumpere locuințe, apoi vând rapid ipotecile și-și plătesc datoriilor.
Și băncile vând din creditele pe care le dau, dar păstrează o parte. Creditorii nonbancari rareori păstrează împrumuturile și de aceea au nevoie de mai puțin capital. Între primii 40 de creditori, cei nonbancari au contribuit cu 37,5% la creditele emise în 2014, față de 7,5% în 2011.
0 comments :
Trimiteți un comentariu