Ucraina, deja o „campioană“ a sărăciei, a ajuns în pragul falimentului și dependentă de ajutor extern, iar Rusia a trecut la banii din rezerve

Un an de război în regiunea industrială a țării a adus Ucrainei o criză valutară, bugetară, industrială și financiară care-i nimicește economia fragilă și căpușată de oligarhi. Fără ajutor extern, economia va intra în colaps financiar.

În Rusia, „perla“ colierului energetic al țării, Gazprom, și-a văzut profitul prăbușindu-se cu 70%, iar deficitul bugetar s-a dublat în doar o lună, un exemplu de cum sancțiunile interna­țio­nale sufocă finanțele rusești. Cum fondurile de rezervă ale Moscovei se epuizează rapid, iar companiile rusești nu mai au acces la piețele de finanțare interna­ționale, investițiile chinezești devin din ce în ce mai apetisante.

Unul din rezultatele luptelor duse în estul industrializat al Ucrainei, una dintre cele mai sărace țări din Europa, dintre armata guvernului de la Kiev pe de o parte și rebelii proruși sprijiniți de Moscova pe de altă parte este că producția industriei grele ucrainene s-a redus cu 20% într-un an, scrie AFP. Această industrie contribuie esențial la economie. Potrivit președintelui Petro Poroșenko, un sfert din industria țării a încetat să mai funcționeze, iar 10% a fost distrusă.

Cifre… urâte

Pentru că războiul a speriat investitorii, moneda ucraineană, hrivna, s-a prăbușit cu 50% de la începutul acestui an, deprecierea fiind atât de gravă încât guvernul a introdus controale privind importurile și a majorat dobânzile la 30%. PIB-ul s-a contractat cu aproape 7% în 2014, iar în 2015 declinul ar putea accelera la 7,5%, conform estimărilor oficiale.

FMI se așteaptă ca datoria ucraineană să sară la 94% din PIB anul acesta, de la 40% în 2013, un nivel considerat sustenabil, ceea ce înseamnă că Ucraina are în față o criză a datoriilor. „Avem o criză bancară, una valutară și una economică. Anul acesta va fi probabil și o criză energetică“, apreciază Francis Malige, director de top la BERD.

Ucraina se împrumută cu foarte mare dificultate de pe piețe, neputând atrage decât sume mici și pe termen scurt, în condițiile în care creditorii se tem de un default. Agenția de rating Moody’s estimează probabilitatea intrării în incapacitate de plată la 100%. Principalul investitor este  BERD, care se plânge că sistemul bancar este controlat de o mână de oameni și tinde să finanțeze companiile acelorași personaje.

Scenariul preferat al lui Putin

Ceea ce se întâmplă acum pare să fie scenariul dorit de președintele rus Vladimir Putin, care, după cum scrie celebrul investitor George Soros, în Project Syndicate, preferă să destabilizeze țara printr-un colaps financiar și politic, fără a putea fi învinovățit direct pentru aceasta, în locul unor victorii militare care să-l lase în controlul unei părți din Ucraina. În sprijinul ideii vine faptul că Putin a transformat de două ori victorii militare în acorduri de încetare a focului. Între cele două armistiții – Minsk I în septembrie și Minsk II în februarie – poziția Ucrainei s-a deteriorat, ceea ce demonstrază ca tactica lui Putin dă roade.

„Dar succesul este temporar, iar Ucraina este prea valoroasă, ca aliat, pentru ca UE să o abandoneze“, scrie Soros. BERD menționează printre „atracțiile“ Ucrainei terenurile agricole fertile, forța de muncă „ultracompetitivă“ și un guvern deschis la reforme.

Comunitatea internațională a promis Kievului ajutor de 40 de miliarde de dolari, din care 17,5 miliarde dolari de la FMI.

Ucraina a primit deja cinci miliarde dolari. UE a oferit 11 miliarde euro, din care 1,6 miliarde euro sunt asistență financiară pe termen scurt. Banii nu vin însă fără condiții legate, printre altele, de posibilitatea plății datoriilor către creditorii privați.

Rusia

Gazprom, monopolul rus al exporturilor de gaze naturale și unul dintre cei mai mari „sponsori“ ai bugetului rusesc, și-a văzut profitul picând cu 70% anul trecut, la 3,3 miliarde dolari. Una dintre cauzele majore a fost prăbușirea rublei, care s-a depreciate cu 40% în ultimele șase luni. Profitul mai mic înseamnă dividende mai mici pentru guvernul de la Moscova, acesta fiind cel mai mare investitor al Gazprom, potrivit CNN. Bloomberg a calculate că veniturile în dolari ale companiei obținute din gazele naturale vândute Europei s-au scufundat anul acesta la cel mai redus nivel din ultimii 10 ani.

Banca centrală se așteaptă ca economia să se contracte cu până la 4% anul acesta. Inflația a atins aproape 17% în februarie, iar prețurile alimentelor sunt cu peste 20% mai mari decât anul trecut. Pentru a împiedica scufundarea rublei, banca centrală a șocat în decembrie piețele ducând dobânda de politică monetară de la 11,5% la 17%. Pe de o parte, ținerea dobânzii la un nivel ridicat ar putea afunda economia și mai mult în recesiune, iar pe de alta reducerea lor ar putea împunge prețurile și mai mult în sus.

Ieftinirea galopantă a petrolului a făcut ca deficitul bugetar să urce de la 4,2% din PIB în ianuarie la 10,5% din PIB în februarie, notează The Wall Street Journal. Aceasta subliniază amploarea reducerii veniturilor bugetare, afectate și de micșorarea sumelor colectate din taxe. Guvernul apelează pentru prima dată după 2009 la fondul de rezervă pentru a petici găurile din buget. Rezervele de aur și de valută ale băncii centrale au scăzut cu 6,3 miliarde de dolari, la 356,7 miliarde de dolari, în săptămâna încheiată pe 6 martie. Nivelul este cel mai mic din aprilie 2007.

Sursa:
Ziarul Financiar

Autor:
Bogdan Cojocaru