„Un Grexit le-ar băga mințile în cap politicienilor și ar întări zona euro“

Dacă la nivel politic ie­șirea Greciei din zona eur­o este foarte pro­babil să declan­șeze un șoc printre politi­ci­eni și în cele din urmă să întărească legăturile dintre statele rămase în uniune, la nivel financiar impactul cel mai puternic îl vor simți, probabil, băncile centrale. Acestea, în frunte cu Bundesbank și Banque de France, sunt cei mai mari creditori ai Greciei.

Tabloul schimbărilor politice ale „Grexitului” îl schițează pentru The Wall Street Journal Richard Barwell, economist-șef la Royal Bank of Scotland. În anumite privințe, ieșirea statului elen va slăbi legăturile care țin unită zona euro, dar le va întări în alte moduri, iar acest din urmă efect va fi mai puternic decât primul, reducând probabilitatea ca alte state să renunțe la euro, scrie Barwell. Dacă părăsește zona euro, Grecia va stabili câteva precedente care vor schimba modul în care oamenii votează, iar politicienii se comportă în Europa.

Dacă grecii aleg prin referendum să renunțe la euro, vor trimite un semnal puternic că ei, și nu băncile centrale și nici politicienii și birocrații din Frankfurt, Bruxelles și Berlin, țin în mâini soarta monedei euro.

Dar dacă politicienii greci sunt cei care iau decizia ca Grecia să iasă din zo­na euro în baza mandatului lor și nu a unui referendum, alegătorii din cele­lalt­e state se vor gândi de două ori înainte de a vota pentru candidați antia­us­teritate.

Grexitul va fi pentru politicieni o lec­ție despre pericolele împingerii poli­tici­­lor la limita siguranței, în special da­că spargerea zonei euro se produce dintr-un accident. Dacă problemele financiare ale guvernului și băncilor scapă de sub control, vor fi introduse controale asupra mișcării capitalului, ceea ce va face foarte probabil un vot pri­vind viitorul țării, fie prin refe­rendum, fie prin alegeri parla­men­ta­re. Politicienii din economiile mai mici se vor simți, în viitor, mai presați să ajungă la compromis cu creditorii, iar poli­ticienii din țările creditoare se vor simți presați să fie mai indulgenți, inclusiv în privința plății datoriilor. Este foarte probabil ca Grecia, când va ieși din zona euro, să nu-și mai plătească datoriile.

Haos în economie

Cel mai important, Grexitul va stabili un precedent economic. Dacă economia elenă își va reveni după ce va ieși din zona euro, va fi mult mai greu de convins alte state că le va fi mai bine în zona euro. Este însă mai probabil ca după ieșire să apară probleme econo­mice dureroase. Economia se va con­frun­ta cu o contracție puternică și de du­rată a creditului și cu prăbușirea în­crederii. Economia va intra într-o recesiune adâncă, distructivă pentru locurile de muncă și pentru companii. Chiar și deprecierea rapidă a noii mo­ne­de va fi un cuțit cu două tăișuri. Oa­menii vor avea din ce în  ce mai pu­ține veni­turi disponibile deoarece impor­turile vor deveni mai scumpe, aceasta într-o economie în care indus­tria are o pon­dere de doar 14%, iar serviciile (turismul) de peste 50%. Incertitudinile le­gate de noua drahmă vor determina cum­paniile și investitorii străini să evite Grecia. Pe lângă aceste provocări pe ter­men scurt, două consecințăe pe termen mediu ar trebui luate în consi­derare. O zonă euro post-Grexit ar fi mai predispusă la atacuri speculative de genul celor din 2012, cele mai dure din istoria uniunii. În cazul economiilor mai vulnerabile, investitorii vor începe rapid să ceară compensații mai mari pentru riscul de a nu fi plătiți în euro. Dacă nu există finanțare, cheltuielile îngheață, iar capitalul iese din țara respectivă.

Cel mai puternic instrument de politică monetară al BCE, programul de achiziții de obligațiuni de pe piața secundară, nu este proiectat să facă față unor astfel de probleme. Într-o nouă criză, BCE s-ar putea putea să nu mai aibă cu ce să stabilizeze piețele. Ajustarea cantitativă poate fi folosită doar pentru țările care fac eforturi pentru a se salva prin reforme.

Este de așteptat să apară un răspuns politic coerent la forțele care amenință să spargă zona euro. Grexitul va conso­lida în cele din urmă uniunea monetară. Crearea unei uniuni bugetare, emisiunile comune de obligațiuni și angajamentele comune la reforme structurale vor ajuta zona euro să devină o uniune monetară mai stabilă.

Găurile financiare

În condiții de război politic între creditori și Atena, chiar și BCE a examinat efectele pe care le-ar putea avea Grexitul și defaultul care cu siguranță va urma, spun surse apropiate situației, citate de Reuters.

Analiza a identificat pierderi uriașe în conturile băncilor centrale și ale BCE. Pierderile BCE va trebui acoperite de țările zonei euro deoarece eurosistem este un parteneriat între ele.

“Dacă unul iese, ceilalți va trebui să absoarbă costurile. Îi lași pe cei pe care îi lași în urmă cu o povară și mai mare. Pierderile va trebui acoperite de țări precum Italia și Spania. Vor putea ele să facă aceasta?”, se întreabă Stavros Zenios, specialist în finațe al băncii centrale a Ciprului.

Pentru a face o imagine a complexității eurosistemului și a pierderilor pe care Grexitul le-ar putea provoca, Reuters pornește de la ajutorul dar de BCE băncilor grecești: 104 miliarde de euro. Suma include ceea ce băncile au primit direct de la BCE (38 de miliarde de euro) și fondurile de urgență date de banca lor centrală. Însă acest ajutor, în creștere, este eclipsat de sprijinul total acordat de BCE. În cazul unui default, o lovitură puternică va veni probabil de la “cecul fără acoperire” pe care Grecia în folosește în sistemul de plăți al zonei euro. În acest sistem, când o bancă din Grecia transferă bani Germaniei pentru plata importurilor, înregistrează această obligație la BCE pentru ca mișcarea banilor să poată fi urmărită.

În Germania, Bundesbank primește un cec prin intermediul BCE, în timp ce banca centrală a Greciei rămâne cu un “deficit” de bani. Grecia este importator net și este afectată de o hemoragie de capital. Acest deficit este doar unul virtual atât timp cât eurosistemul, adică zona euro, este intact. Dacă o țară iese, pierderea devine una “palpabilă”. Țările rămase în zona euro va trebui fie să acopere pierderea, fie să șteargă datoria. În această privință, Grecia are un deficit de 91 de miliarde de euro. În cel mai rău caz, băncile centrale vor apela la guverne pentru a acopri gărurile din capital.

BCE deține, de asemenea, obligațiuni grecești de 18 miliarde de euro, care după Grexit vor valora, probabil, mult mai puțin. Apoi, sub “saltelele” grecilor sunt bilete de bancă (emise de bănci centrale) de 40 de miliarde de euro. Acestea sunt obligații pe care eurosistemul va trebui să le onoreze.

Sursa:
Ziarul Financiar

Autor:
Bogdan Cojocaru