Fie că sunt șefi de departament într-un minister, consilieri ai premierului, secretari de stat sau manageri de agenții guvernamentale, o parte dintre cei care ocupă funcții de conducere în administrația publică reușesc să își majoreze veniturile de două, trei, cinci sau chiar zece ori din alte surse, dar tot de la stat.ZF a centralizat veniturile încasate din funcția de bază și din alte surse din declarațiile de avere a șase persoane din administrația publică: Gelu Ștefan Diaconu (șeful Fiscului), Gabriel Dumitrașcu (fostul șef al privatizărilor din Ministerul Economiei), Dan Manolescu (secretar de stat la Finanțe), Bogdan Stănescu (consilier la Ministerul Economiei), Vlad Stoica (șeful Cancelariei premierului) și Geanina Pușcașu (consiliera premierului). Aceste exemple ilustrează, de fapt, că pachetele salariale de la stat pentru unii bugetari sunt la fel de competitive precum cele din privat dacă se iau în calcul și indemnizațiile încasate ca membri în consiliile de administație/ adunarea generală a acționarilor în băncile sau în companiile de stat sau cele din calitate de membru în comisii de privatizare sau de administrator special.
Astfel, cele mai recente date din declarația de avere a șefului Fiscului, Gelu Ștefan Diaconu, arată că acesta reușește să își majoreze veniturile anuale de până la de zece ori din funcțiile „conexe“ pe care le are Eximbank, CEC Bank, GDF Suez Energy și Romgaz. Diaconu a ajuns anul trecut la un venit lunar mediu de 4.700 de lei din funcția de bază de șef al ANAF, la care se adaugă alte 46.000 de lei pe lună din celelalte funcții care, teoretic, nu îi ocupă mai mult de câteva ore pe lună.
De departe, cele mai „bănoase“ joburi secundare ale lui Diaconu sunt la Eximbank și la CEC Bank, de unde a încasat, în medie, câte 20.000 de lei, respectiv 18.000 de lei pe lună anul trecut. Cum se explică un astfel de paradox?
„Situația este bizară, pare că suntem în două Românii diferite, în care regulile și realitățile sunt altfel definite. În mediul privat nu se poate întâmpla așa ceva, pentru că nu e normală o astfel de distribuție în patru zări. Dacă ești șeful ANAF și trebuie să mergi în control la Eximbank, unde ai o funcție secundară, cum îți mai poți păstra obiectivitatea?“, spune Sorin Roibu, managing partner în cadrul firmei de consultanță în resurse umane și executive search Arthur Hunt.
Pe de altă parte, un salariu de 1.000 de euro pe lună este prea mic pentru un înalt oficial din administrație, iar acest lucru a fost subliniat de mai multe ori de către premierul Victor Ponta, care are, la rândul lui, un salariu de circa 6.200 de lei net pe lună.
“Dacă un salariu de 1.000 de euro e corect pentru o funcție de management în administrație? Aceasta este o altă discuție, dar situația actuală (de creștere a veniturilor prin funcții secundare – n.red.) este un semnal clar care arată cât de putred este sistemul. Da, ar fi de dorit să ai 1.000 de euro salariul de bază într-o funcție de conducere din administrație și, trimestrial, în funcție de obiectivele de performanță stabilite și atinse, să poți încasa venituri mai mari”, a mai spus Sorin Roibu.
Un alt exemplu este cel al lui Gabriel Dumitrașcu, cel care a ocupat funcția de director general al direcției de privatizare din fostul departament pentru Energie (Ministerul Economiei), a încasat din funcția de bază circa 7.300 de lei pe lună, iar din alte surse a mai obținut câte aproape 38.000 de lei pe lună anul trecut, adică de peste cinci ori mai mult. În declarația sa de avere mai este precizat și faptul că în perioada 2013- 2014 a acordat împrumuturi în nume personal în valoare de circa 311.000 de euro către patru persoane (Radu Iulian Leonard, Monica Cruceru, Constantin Dan Petreanu și Nicușor Năstase).
0 comments :
Trimiteți un comentariu