Grecia este mai aproape ca niciodată de intrarea în incapacitate de plată și de ieșirea din zona euro. Ce înseamnă aceasta pentru români

Criza grecească a adus Uniunea Europeană pe un teren total necunoscut, iar Grecia mai aproape ca niciodată de expulzarea din zona euro, și de aceea posibilitatea apariției și consecințele deja celebrului „Grexit“ nu pot fi ignorate.

Băncile grecești sunt printre actorii care au suferit cel mai mult în tragedia greacă, iar defaultul țării lor sau ieșirea Greciei din zona euro la va scoate cel mai probabil din joc pentru o lungă perioadă de timp.

Băncile grecești au o cotă pe piața din România de 13%. România a exportat de 738 milioane de euro în Grecia anul trecut, iar soldul investițiilor directe venite în România din Grecia era la sfârșitul anului 2013 de 1,9 miliarde euro.

Defaultul și Grexitul vor influența cu siguranță negativ puterea financiară a companiilor grecești și puterea de cumpărare a grecilor.

Pe de altă parte, devalorizarea care ar urma revenirii la drahmă ar face materia primă din Grecia mai ieftină pentru producătorii români.

Ce se întâmplă în Grecia îi intersesează în aceeași măsură pe jucătorii de pe piața valutară, pe cei care au credite în franci elvețieni sau în euro și chiar și pe turiștii români care și-au făcut planuri de vacanță în Grecia.

Zece întrebări și răspunsuri despre Grecia

1.

Va intra Grecia în default?

Analiștii băncii franceze de investiții BNP Paribas cred că Grecia „se uită prin țeava armei prin care va veni defaultul”. Dincolo de expresiile „frumoase”, economiștii care au participat la un sondaj de opinie realizat de Reuters cred că probabilitatea ca Grecia să intre în incapacitate de plată este de 50%.

Grecia a amânat pentru sfârșitul lunii mai multe plăți către FMI și de aceea pe 30 iu­nie, ziua expirării programului de bailout internațional, Atena va avea de rambursat Fondului 1,5 miliarde euro. Dacă Atena nu plătește banii, instituția internațională va emite o serie de avertismente și în cele din urmă, după doi ani, Grecia va fi dată afară din FMI. Marea întrebare este dacă BCE va tăia linia de finanțare prin care ține în viață băncile grecești. Decizia BCE se va baza în mare parte pe modul în care companiile de rating vor defini sau nu ca default eșecul Greciei de a-și onora datoriile către FMI, creditor preferențial care nu deține obligațiuni tranzacționabile emise de Atena. De aceea s-ar putea ca BCE să nu sisteze imediat finanțarea băncilor.

2.

­Va conduce defaultul la ieșirea Greciei din zona euro?

Economiștii chestionați de Reuters spun că sunt una din trei șanse ca Grecia să iasă din zona euro. Nu există un mecanism care să acopere ieșirea unei țări din zona euro și de aceea orice scenariu de Grexit nu poate fi decât speculație.

Dacă guvernul grec nu-și mai plătește datoriile, iar BCE taie finanțarea băncilor grecești, sistemul bancar se va prăbuși, iar Atena, lipsită de lichiditate, riscă un „default forțat“, dezordonat. Singura soluție de revenire ar fi readoptarea unei monede naționale, care va fi urmată de criză bancară, devalorizare instantanee (bună pentru exporturi) și inflație puternică. Grecia ar ajunge un paria pe piețele internaționale câțiva ani. Ar urma apoi revirimentul.

Un scenariu acum la modă în rândul analiștilor este ca Grecia să intre într-un default ordonat și coordonat cu creditorii internaționali care să-i permită să rămână în zona euro. În acest caz, este foarte probabil să fie introduse restricții ale mișcărilor de capital pentru a-i împiedica pe greci să-și scoată banii din țară.

O altă idee la modă este că dacă guvernul elen rămâne fără lichidități, poate introduce o monedă în paralel cu euro, poate cecuri de tipul „I Owe You”, cu care să plătească salariații din sectorul public și furnizorii.

3.

Va duce Grexitul la destrămarea zonei euro și va aduce o nouă criză în Europa?

Ideea cu cea mai mare răspândire, cel puțin în afara Greciei, este că Grexitul va zgudui zona euro, dar nu o va sparge. Investitorii privați și băncile nu mai au expuneri mari la datoriile guvernului grec, ceea ce înseamnă pierderi suportabile dacă Grecia intră în default. Cea mai mare parte a datoriei elene este deținută de băncile grecești și de instituții oficiale.

Optimiștii spun că, spre deosebire de crizele anterioare, băncile europene au fundații mai solide, lucru arătat de testele de stres efectuate anul trecut și de eforturile de întărire a capitalului. În plus, BCE a pus deja în mișcare un program anticriză, unul prin care efectuează achiziții masive de obligațiuni suverane pentru a ține jos costurile de finanțare și pentru a stimula creșterea economică în zona euro. Problema este că după fiecare rundă amterioară de teste de stres bancar în sistem au apărut probleme neprevăzute. BCE are o expunere de 110 miliarde euro la băncile grecești și 20 de milliarde de euro cheltuite pe obligațiuni suverane grecești. BCE poate pur și simplu „printa” bani pentru a se recapitaliza, dar acest lucru nu este văzut cu ochi buni de Germania. Ieșirea Greciei din zona euro va determina economiile puternice din zona euro să strângă rândurile în jurul celor mai slabe, Spania, Portugalia și Italia, pentru a le proteja de șoc. Este foarte probabil ca Grexitul să întărească zona euro.

4.

Le va fi grecilor mai bine după Grexit?

Pentru că Grecia ar fi prima țară care părăsește zona euro, scenariile analiștilor oscilează de la „catastrofă” la „singura opțiune” și la „va fi mai bine cu o nouă monedă”.

Opinia unanimă este însă că, pe termen scurt, Grexitul va avea efecte greu de suportat pentru populație. Neplata salariilor și pensiilor de către guvern, hiperinflația și creșterea șomajului din cauza amenințării cu intrarea în faliment a companiilor cu datorii în euro sunt doar câteva componente ale tabloului sumbru post-Grexit.

Falimentul sectorului bancar pare iminent. Fără sprijinul BCE și cu o devalorizare a noii monede, poate chiar cu 80% față de euro, imediat de la intrarea în circulație, oamenii își vor retrage masiv banii din bănci.

Noile chinuri ar veni după câțiva ani de austeritate. Toate acestea ar putea culmina cu proteste violente de stradă, însă niciun analist nu se încumetă să facă o previziune legată de perioada în care grecii vor putea suporta un astfel de regim îaninte să iasă în stradă.

Totuși, analiștii cred că dacă grecii reușesc să treacă peste perioada de ajustare la noua monedă, Grecia poate chiar să-și revină datorită turismului și a exporturilor.

Luiza Chiroiu

5.

Dacă Grecia intră în default sau iese din zona euro când eu vizitez această țară, voi mai putea scoate bani de la bancomat?

Chiar dacă intrarea Greciei în default ar afecta sistemul bancar elen, iar autoritățile de reglementare ar decide să limiteze retragerile din depozite, rețeaua de bancomate ar trebui să rămână funcțională, ceea ce ar permite retrageri de numerar cu un card emis de băncile românești la un ATM din Grecia. Marea problemă este dacă sistemul bancar grecesc va mai avea lichidități, iar ATM-urile vor mai avea bani.

Liviu Popescu

6.

Ce înseamnă criza grecească pentru producătorii români care exportă în Grecia?

Reajustarea economiei grecești după un eventual Grexit forțat va fi atât de violentă (incertitudini, inflație, salarii mici și taxe mari) încât consumul intern din Grecia se va reduce drastic. Aceasta înseamnă o cerere mai mică pentru bunuri și servicii străine și vești rele pentru exportatorii din România. De altfel, orice reajustare va afecta consumul.

„Pentru companiile cu relații de afaceri de dimensiuni substanțiale cu entități din Grecia ar putea exista un impact“ în urma intrării Greciei în incapacitate de plată, a spus Ahmed Hassan, country managing partner la firma de consultanță Deloitte România. Într-o astfel de situație în care percepția asupra riscului unei țări crește, efectele se transmit mai departe către ratingul suveran al țării și către ratingul de credit al companiilor, mărind costurile cu împrumuturile pentru stat și firme. „Există posibilitatea ca firmele românești care fac afaceri cu firme grecești să fie tot mai puțin dispuse să lucreze pe datorie, iar companiile din Grecia să nu mai aibă la dispoziție cash și astfel să nu mai fie capabile să plătească. Va mai fi un impact asupra creanțelor existente, dar acesta n-ar trebui să fie o surpriză, pentru că riscul de default a fost deja absorbit de piețe“, a adăugat Hassan. O problemă o ridică inflația din Grecia, în cazul în care aceasta va trece la drahmă. Dacă inflația accelerează necontrolat, va face importurile mai scumpe și deci neatractive pentru greci. În schimb, exporturile grecilor devin mai ieftine în monedă străină. România a avut anul trecut exporturi de 738 milioane de euro în Grecia (locul 18 în clasamentul exporturilor). Sol­dul investițiilor directe venite în România din Grecia era la sfârșitul anului 2013 de 1,9 mi­liarde euro. Consultantul de la Deloitte este însă de părere că defaultul nu va duce automat la eliminarea Greciei din uniunea monetară. „Posibila intrare în incapacitate de plată nu înseamnă neapărat că Grecia va părăsi zona euro. În opinia mea (pentru exportatorii români - n. red.) este relevantă doar moneda în care ar urma să fie făcute plățile conform contractelor.“

Radu Bostan

7.

La ce pericole se expun clienții băncilor grecești din România?

Băncile locale cu acționariat grecesc au capital propriu, sunt reglementate de BNR, iar depozitele atrase sunt garantate de Fondul de Garantare a Depozitelor Bancare (FGDB), astfel că un eventual colaps al sistemului bancar elen ar trebui să aibă un impact limitat pe piața locală.

„Având în vedere că așa-zisele bănci grecești de la noi sunt de fapt bănci românești cu management românesc, dar cu acționariat grecesc, lucrurile sunt simple. Nu există nici riscul de contagiune, întrucât în șase ani de criză populația din România a învățat foarte multe lucruri despre raportul client-bancă și s-a convins că sunt pregătite toate măsurile pentru a fi depășit un impas. Totodată, 90% dintre deținătorii din România au depozitele garantate de stat”, a explicat pentru ZF Adrian Vasilescu, consilier al guvernatorului BNR.

Liviu Popescu

8.

Ce se va întâmpla cu piețele financiare europene?

Totul depinde de cât de bine vor rezista mecanismele de protecție construite de BCE, de bănci și de companii. Așa cum au arătat evoluțiile de zilele trecute de pe piețele de acțiuni și obligațiuni, orice puseu al crizei grecești este întâmpinat cu scăderi. Vor exista, cu siguranță, speculatori care vor încerca să profite de temerile și de incertitudinile de pe burse.

9.

Ce consecințe vor avea problemele Greciei asupra cursului de schimb?

Turbulențele recente din Grecia i-au împins pe unii investitori spre francul elvețian, ducând ieri la aprecierea acestuia. Francul, ca și euro în timpul crizelor anterioare, este considerat un activ sigur. Euro, chiar și în momentele în care criza datoriilor a adus Grecia în pragul ieșirii din zona euro, s-a apreciat. Însă euro a scăzut marginal față de dolar ieri în pofida temerilor privind situația Greciei, jucătorii suspectând că unele bănci centrale susțin moneda unică, consideră analiștii de la Piraeus. Investitorii de pe piața valutară urmăresc cu atenție sporită știrile legate de situația Greciei, astfel că orice schimbare se observă imediat la nivelul cursului de schimb. Marți, când piețele financiare au reacționat negativ la un nou episod din războiul politic dintre Grecia și zona euro, leul, zlotul polonez și forintul maghiar au pierdut teren în fața euro.

Liviu Popescu

10.

Ce consecințe politice va avea criza grecească?

Partidele extremiste, radicale sau antisistem sunt cu ochii pe ceea ce se întâmplă cu Grecia. În cazul în care creditorii cedează primii și fac compromisuri semnificative pentru a împiedica Grecia să iasă din zona euro, formațiunile de genul SYRIZA din Spania, Portugalia și Italia vor cere ca țările lor să ridice pretenții. Ieșirea Greciei din zona euro va da apă la moară formațiunilor antieuro și mai ales celor care militează pentru ieșirea din Uniunea Europeană, cum ar fi cele din Marea Britanie. Partidele extremiste, radicale sau antisistem au acum o putere în politicile europene mai mare ca niciodată.

Sursa:
Ziarul Financiar

Autor:
Bogdan Cojocaru