Guvernatorul spune că principala provocare a BNR este convingerea băncilor și a companiilor să-și asume noi riscuri de creditare.Politica monetară în cazul României a fost anticiclică în anii de boom economic și a devenit stimulativă după izbucnirea crizei globale, prin reducerea dobânzii-cheie și a rezervelor minime obligatorii, iar acum „politica monetară nu trebuie să navigheze în apele neexplorate ale relaxării cantitative și dobânzilor nominale negative“, însă, cu toate acestea, nu este lipsită de provocări, a declarat Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, la o conferință organizată de Banca Centrală Europeană (BCE) la Frankfurt.
„O provocare este faptul că există încă întreruperi în mecanismul de transmisie a politicii monetare. În mod specific, chiar dacă ratele dobânzilor la creditele noi acordate în monedă națională au scăzut și mai mult, ca răspuns la reducerile ratei dobânzii de politică monetară, creșterea anuală a creditului acordat sectorului privat s-a stabilizat în ultimele luni“, a afirmat Isărescu la evenimentul „CESEE - old and new policy challenges“, a șasea conferință a BCE despre țările din Europa Centrală, estul și sud-estul Europei.
El a arătat că funcționarea mecanismului de transmisie a politicii monetare este împiedicată de mai mulți factori, în particular pe canalul asumării riscurilor. Nivelul încă ridicat, deși în scădere semnificativă, al ratei creditelor neperformante, aversiunea mare față de risc a băncilor, precum și dezintermedierea instituțiilor de credit din zona euro sunt factori care comprimă mai mult oferta de creditare. În același timp, revenirea insuficientă a încrederii, în special în cazul companiilor, frânează cererea de credite, a mai spus el.
În timp ce unii bancheri se plâng că nu găsesc suficientă cerere solvabilă și ezită să-și asume riscuri, deși au resurse, creditarea totală continuă să rămână în teritoriul negativ. În primele patru luni din acest an, creditarea totală a scăzut cu aproape 4% față de aceeași perioadă din 2014. Dinamica anuală a împrumuturilor acordate sectorului privat a rămas în teritoriu negativ pe fondul reducerii puternice a stocului creditelor în valută, creditarea în lei fiind în ascensiune. Liniile de finanțare din străinătate, care au susținut creșterea creditului de retail în perioada de boom economic, au fost înlocuite acum de depozite atrase pe plan local de la populație și companii.
În România atât dobânzile nominale, cât și cele reale sunt în continuare pozitive, în timp ce în alte țări au intrat în teritoriul negativ. Rata reală a dobânzii de politică monetară - diferența dintre dobânda-cheie și rata inflației - a rămas pozitivă în condițiile în care banca centrală a redus rata-cheie de la 10,25% în 2009 până la 1,75% în prezent, nivel minim istoric. Rata anuală a inflației a fost în luna mai de 1,2%. BNR consideră ca fiind rezonabilă o rată reală a dobânzii în România în jur de 1,5 - 2%, considerând că dacă dobânda reală este mai mică, lumea nu mai economisește, iar dacă este mai mare, lumea nu mai investește și stă cu banii la bancă.
Inflația mai scăzută decât așteptările, posibila menținere a creditării totale în teritoriul negativ, nivelul redus la care au coborât dobânzile la nivel european și decizia BCE de a arunca bani ieftini pe piețe prin politica de relaxare cantitativă au determinat banca centrală să continue în acest an ciclul de relaxare a politicii monetare prin diminuarea ratei-cheie și ajustarea rezervelor minime obligatorii.
BNR nu are însă o politică de relaxare cantitativă, precum cea adoptată la nivelul zonei euro, neforțând tranzacții cu titluri de stat, după cum a declarat recent Isărescu. De fapt, relaxarea cantitativă înseamnă printarea de bani și achiziția de titluri financiare pentru introduce lichiditate în piață
În contextul crizei, băncile centrale au fost nevoite să facă față unor noi provocări apelând inclusiv la măsuri neconvenționale, precum relaxarea cantitativă. BCE a început în martie programul de suplimentare a lichidităților destinat stimulării economiei zonei euro, program prin care tipărește bani pentru a cumpăra obligațiuni guvernamentale și alte active din zona euro. BCE estimează că va injecta în piețe 60 mld. euro lunar până în septembrie 2016, valoarea totală a programului fiind de 1.100 mld. euro.
Demersul de descurajare a intrărilor de capital speculativ și declinul creditării în valută au stat în spatele unor particularități ale cadrului operațional al politicii monetare în România, a arătat Isărescu amintind de lățimea mare a coridorului simetric al ratelor de dobândă și ratele neobișnuit de mari ale rezervelor minime obligatorii.
„În ultimii doi ani, BNR a profitat de fereastra de oportunitate oferită de fundamentele macroeconomice și financiare favorabile pentru a lua măsuri în vederea rectificării situației, dar procesul trebuie continuat până la atingerea nivelelor predominante în UE. Privind în perspectivă, este esențial ca BNR să identifice, așa cum a făcut-o până în prezent, timing-ul potrivit pentru etapele viitoare ale procesului de aliniere fără a afecta buna funcționare a piețelor“.
Banca centrală intenționează ca într-un an - un an și jumătate să îngusteze coridorul simetric format din ratele dobânzilor facilităților permanente din jurul ratei dobânzii-cheie de la ă/-1,5 puncte procentuale în prezent la 1 punct procentual. Iar nivelul RMO ar urma să coboare spre 2%. În prezent ratele RMO sunt 8% pentru pasivele lei și 14% pentru valută.
0 comments :
Trimiteți un comentariu