Ștampilat „bun de import“, de la Comisia Europeană. Strada i-a învins pe politicieni. Dacian Cioloș trebuie să formeze un guvern cu oameni noi

Președintele Klaus Iohannis l-a desemnat pe fostul comisar european să formeze un guvern de specialiști, cu oameni noi cu un mandat limitat, de un an.

La capătul unei săptămâni de zbucium politic și în ciu­da pretențiilor parti­delor, președintele Klaus Iohannis a desemnat să formeze guvernul un tehnocrat – fostul co­misar european pentru agricultură Dacian Cioloș (46 de ani), un nume care, interesant, era vehiculat pentru această poziție cu câteva săptămâni îna­inte de accidentul în care a fost impli­ca­tă coloana oficială a vicepremierului Gabriel Oprea și a tragediei de la clubul Co­lectiv care a pecetluit soarta pre­mie­rului Victor Ponta și a guvernului său.

Cioloș a fost întâmpinat cu aprecieri în opinia publică, beneficiind de aceeași aură a personalităților din România care și-au făcut o carieră în străinătate, mai ales în cadrul instituțiilor financiare internaționale sau în cadrul instituțiilor euopene, având astfel „ștampila“ de „bun de import“.

Președintele Klaus Iohannis a res­pins varianta politică propusă de PSD (PNL nu a propus premier), prin­cipalul par­tid ca pondere parla­mentară, care avan­sase numele lui Liviu Voinea (viceguvernator al BNR, fost ministru al bugetului în guvernul Ponta 2) pen­tru a ocupa poziția de șef al guvernului. Pe cale de consecință, PSD care se află la guvernare de trei ani și jumătate și în man­datul căruia s-a decis reducerea TVA va merge în opoziție, dacă guver­nul lui Cioloș va fi validat de Parlament, lucru foarte probabil având în vedere că UNPR, aliat al social-democraților la gu­ver­nare, a anunțat că susține orice pro­punere înaintată de președinte.

Șeful statului și-a justificat ale­gerea astfel: „În această etapă, pentru a re­zolva problema guvernării, este nevoie de un prim-ministru inde­pendent sau teh­no­crat, o persoană curată, care să nu fi fost implicată în scandaluri, o per­soană integră. Este nevoie să fie pro­movați miniștri performanți, este nevoie de partide fără corupți, este nevoie ca partidele să facă curățenie în interior și să nu promoveze persoane suspectate de corupție“.

Este, practic, so­luția susținută de militanții din stra­dă în ultimele nopți de proteste pu­ternice împotriva politi­cie­nilor.

Președintele a mai spus că paridele „cu puține excepții“ au agreat ideea unul cabinet tehnocratic.

Inginer agronom de for­mație, cu studii în Franța (soția sa este franțuzoaică). persoană ne­implicată în scandaluri po­litice, fire neconflictuală, Cioloș a fost comisar european pentru agricultură gestionând, în această calitate, un buget uriaș, de peste 360 mld. euro. În vară el fusese numit consilier special pentru securitate alimentară al președintelui Comisiei Euro­pene Jean – Claude Junker.

Despre Cioloș s-a scris că este nepotul generalului Virgil Ardelean („Vulpea“) puter­nicul fost șef al serviciului secret al Ministerului de In­terne. În administrația româ­nească (la Ministerul Agri­culturii) a fost adus de la Bruxelles unde lucra la Direc­ția de Agricultură a Comisiei Europene de influentul om al PDL Gheorghe Flutur, pe când acesta era ministru al agricul­turii. Vreme de un an, între 2007 și 2008, a fost el însuși ministru al agriculturii, după ce premierul Călin Popescu-Tări­ceanu i-a scos pe democrați din guvern.

Între 2010 - 2014 a fost comisar european, (desemnat cu acordul lui Traian Băsescu) realizând, din această poziție, prima reformă a Politicii Agricole Comune. Numele său a fost vehiculat pentru încă un mandat de comisar, dar nu a fost susținut de guvernul PSD, în ciuda dorinței lui Traian Băsescu.

15 oct. 2007. Depune jurământul de învestitură în funcția de ministru al agriculturii

Cioloș a declarat, după desemnarea sa ca premier, că intenționează să deschidă admi­nistrația guvernamentală spre societate și să lucreze în­deaproape cu grupurile po­litice din Parlament pentru „a pro­gresa împreună“ pe pro­iectele ce vor fi propuse, el precizând că în perioada următoare se va concentra pe formarea echipei.

„Imediat ce această echipă va fi formată și vom avea, sper eu, susținerea majoritară în Parlament, o să putem discuta mai în detaliu legat de pro-iectele pe care le avem. Oricum, pentru mine lucrul în echipă este esențial și, de aceea, înainte de a comunica prea mult legat de intențiile pe care le am în această calitate în care am fost desemnat, vreau să-mi concentrez energia spre a-mi structura echipa, atât din punctul de vedere al celor pe care o să-i invit să facă parte din guvern, cât și al con­ceptului de pro­gram de gu­vernare.“

PSD nu a anunțat cum se po­ziționează față de soluția găsită de șeful statului. Preșe-dintele PSD Liviu Dragnea a susținut că așteaptă întâi să vadă echipa premierului de­semnat și programul său de guvernare și apoi partidul va lua o decizie. PNL, împreună cu partidele aflate până acum în opoziție, nu au majoritatea necesară pentru a susține guvernul la vot. Însă această majoritate poate fi realizată cu ajutorul celor 64 de parla-mentari ai UNPR (până acum la guvernare) care au anunțat că spijină orice soluție avansată de șeful statului.

Prin urmare, va susține guvernul la votul de învestitură. Principala sarcină a execu­tivului nou instalat este definitivarea legii bugetului pentru 2016. Legea bugetului va lămuri și o serie de aspecte precum poziționarea noului executiv față de reducerea taxelor realizată de guvernul demisionar al fostului premier Victor Ponta, dar și față de majorările salariale începute anul acesta și care ar urma să continue și în 2016.

Acestea, ca și reducerea substanțală a taxelor (în principal reducerea TVA la 9% la alimente de la 24% la 20% la toate produsele, de la 1 ianuarie) au fost criticate de mulți economiști pe conside­rentul că majorează substanțial decificul bugetar și supraîn­călzesc economia prin crește­rea consumului peste poten­țialul economiei.

Piața a rămas relativ calmă în aceste momente politice mai tulburi. Leul s-a depreciat în ultimele zile în raport cu alte valute, dar economiștii cred că acesta poate coborî sub 4,45 lei/euro dacă nominalizarea premierului va fi acceptată de Parlament.

15 ian. 2010. Audierea din Parlamentul European pentru funcția de comisar european pentru agricultură

Moneda națională s-a depreciat pe parcursul săptămânii trecute cu 0,4% în fața euro, respectiv doi bani, pe fondul demisiei Guvernului Ponta și a protestelor de stradă.

Guvernul va avea un mandat limitat, de doar un an. Nefiind un guvern politic este posibil să aibă și dificultăți în a-și promova politicile. Însă un guvern tehnocratic era una dintre puținele soluții acum când una dintre cerințele străzii a fost ca oamenii politici să facă pasul înapoi.

Dacă nu face greșeli majore, viitorul guvern are șanse bune să mențină România pe cursul de creștere economică. Economia ar urma să crească în acest an cu 3,5 –4%, șanse de creștere chiar mai mari fiind întrevăzute pentru 2016. Este puțin probabil ca noul guvern să renunțe la reducerea TVA prevăzută de la 1 ianuarie având în vedere că a fost vorba despre o soluție agreată de întreg spectrul politic. Chiar dacă unele majorări salariale vor fi amânate sau ponderate, o parte dintre acestea au fost deja operate. Prin urmare, majorările salariale și reducerile de taxe vor asigura un venit disponibil mai mare care va merge în consum, prin urmare va contribui la creșterea economică.

Va fi foarte interesant cum se va poziționa guvernul față de investițiile statului pentru că până acum o bună parte din creșterile salariale au fost posibile pentru că guvernul a luat bani din investiții și i-a dat pentru salarii și pensii - încurajând, prin urmare, creșterea economică prin consum, nu prin investiții. 2015 va însemna cel mai prost an din ultimii zece ani pentru cheltuielile de capital (investițiile din buget).

Premierul are la dispoziție 10 zile pentru întocmirea listei și a programului de guvernare, cu care să se prezinte în fața Parlamentului pentru obținerea votului de încredere.

Programul și lista Guvernului se dezbat de Camera Deputaților și de Senat, în ședință comună.â

Parlamentul acordă încredere Guvernului cu votul majorității deputaților și senatorilor.

Astfel, pentru a fi învestit, noul Guvern are nevoie de voturile favorabile a 274 de parlamentari, în total fiind 547 de senatori și deputați.

În actuala configurație a Parlamentului, PSD are 197 de senatori și deputați, PNL - 176, UNPR - 64, ALDE - 37, UDMR - 25, PND - 12, grupul minorităților naționale - 17, alți 14 deputați și 5 senatori fiind neafiliați.

În cazul unui vot favorabil în Parlament, primul-ministru, miniștrii și ceilalți membri ai Guvernului vor depune individual, în fața președintelui României, jurământul de credință.

CV. Dintr-un inginer agronom a devenit comisar european și acum prim-ministru

♦ De profesie inginer agronom, Dacian Cioloș (46 de ani) a devenit comisar pentru Agricultură în 2010, ducându-și mandatul la bun sfârșit în noiembrie 2014. În luna iulie a acestui an, președintele Comisiei Europene Jean-Claude Juncker l-a numit în funcția de consilier special pentru securitate alimentară.

♦ Cioloș a fost ministru al agriculturii din octombrie 2007 și până în decembrie 2008, în Guvernul Tăriceanu, păstrând însă permanent o reputație de tehnocrat.

♦ Între 2005 și 2007 a fost consilier al ministrului agriculturii Gheorghe Flutur.

♦ Între 2002 și 2003, Dacian Cioloș a lucrat pentru Delegația Comisiei Europene în România, pregătind implementarea SAPARD în România.

♦ A urmat cursurile Facultății de Horticultură din cadrul Universității de Științe Agricole și Medicină Veterinară din Cluj (1989-1994), obținând diploma de inginer horticultor. A urmat apoi studii de agronomie aprofundată la École Nationale Supérieure Agronomique (ENSAR) din Rennes, Franța.

♦ Este doctorand în economia dezvoltării agricole, agroalimentare și rurale la Institutul Național de Cercetări Agronomice (INRA) din cadrul École Nationale Supérieure Agronomique Montpellier (ENSAM).

♦ Este căsătorit cu o franțuzoaică, Valerie, și are doi copii.

4 iulie 2011. Vizită la magazinul „Produs în Bucovina“, în Iași

Cinci probleme majore ce pot deveni un „pat al lui Procust“ pentru viitorul premier

Iulian Anghel

În fața viitorului premier se ridică cinci probleme esențiale:

1. Se mai reduce TVA de la 1 ianuarie?

Guvernul Ponta a redus TVA la alimente de la 24% la 9%. A redus CAS la angajator cu cinci puncte. Alte reduceri de taxe sunt prevăzute pentru viitor. Reducerea TVA de la 24% la 20%, la nivel general, ar urma să intre în vigoare de la 1 ianuarie 2016. A existat multă reținere față de această măsură care, în opinia unor economiști, va avea o influență puternică asupra veniturilor (TVA este principala sursă de venit fiscal la buget), punând în discuție țintele de deficit bugetar (înainte de decizia reducerii taxelor țintele de deficit erau 1,2% din PIB deficit bugetar și 1% din PIB deficit structural în 2016). Decizia de reducere a taxelor a fost însă asumată politic, cu riscul acceptat al împingerii deficitului bugetar până la limita maxim admisă de 3% din PIB. Întrebarea este acum dacă noul guvern își va asuma acest pariu care nu este dinainte câștigător.

2. Mai cresc salariile bugetarilor?

Concomitent cu reducerea taxelor, guvernul a început și o campanie de majorare a salariilor bugetarilor la un nivel care i-a pus în gardă pe economiștii români, dar și pe reprezentanții instituțiilor financiare internaționale. Au fost majorare salariile medicilor cu 25%, ale profesorilor cu același procent. Și alte categorii printre care, la loc de frunte se află demnitarii, au primit salarii mărite. Noi majorări erau așteptate în urma intrării în vigoare, începând cu 2016, a unei noi legi a salarizării bugetarilor. Aici se adaugă deja cele câteva majorări ale salariului minim pe economie ce urma să continue și în 2016. Deja anvelopa salarială a bugetarilor a sărit de 7% din PIB (un nivel maxim convenit în vremea în care România avea un acord cu FMI). Ce se va întâmpla de acum înainte este de o importanță majoră. Există, pe de o parte, temeri legate de depășirea unui deficit bugetar acceptabil pentru o economie fragilă, chiar dacă pe creștere. Există, pe de altă parte, speranța că majorările salariale impulsionează consumul, accelerând cererea și contribuind la creșterea economică. Disputa „creștere economică prin consum” versus „creștere economică prin investiții” poate reveni în actualitate și de decizia pe care o va lua viitoarea administrație depinde și cum va arăta economia peste un an sau peste doi.

3. Cum va arăta bugetul pe 2016 și dacă noul guvern va avea competența să reia investițiile publice

De felul în care vor fi decise cele două probleme de dinainte va depinde și felul în care va arăta bugetul pe 2016. Legea bugetului este cel mai important act normativ al unui an. Din buget se împart bani de salarii, din buget se fac investiții. Dar generozitatea unui buget de cheltuieli depinde de felul în care arată partea lui de venituri. Guvernele în fruntea cărora s-a aflat Victor Ponta a privilegiat majorările de salarii care au putut fi realizate prin sacrificarea investițiilor. 2015 va fi, cel mai probabil, cel mai prost an din ultimii 10 în privința cheltuielilor de capital (investiții din buget). Guvernul viitor trebuie să decidă ce se întâmplă cu investițiile într-o țară care nu are șosele, nu are autostrăzi, într-o țară în care viteza medie cu care ciculă trenurile de călători este de 40 de km/h. Investiții versus salarii? Guvernul trebuie să decidă.

4. Cum poate schimba „nomenclatura” din partide care trăiește în administrație

Fiecare schimbare de guvern pune problema înlocuirii unei imense garnituri de oameni numiți politic – sunt cel puțin 1.000 de poziții de vârf din ministere, prefecturi, organisme descentralizate care sunt în bătaia furtunilor politice indiferent de ce se afirmă public. Vom avea probabil un guvern tehnocratic.

Dar ce se va întâmpla în realitate? Rămâne la putere „nomenclatura” PSD și vine cea a PNL, având în vedere că guvernul va căuta sprijin parlamentar cu întâietate la liberali? Strada cere înnoirea clasei politice. Strada vrea schimbări.

Este o imensă legitimitate în așteptările străzii, dar și mult romantism în unele dintre revendicările formulate în Agora României. Însă nimeni nu mai poate face abstracție de dorința de „resetare” a clasei politice.

5. Ce idei are pentru a dezvolta cealaltă jumătate din România care a rămas în urmă

Peste toate aceste lucruri se așterne sufocant o realitate de o gravitate care afectează însuși sistemul nervos al națiunii: subdezvoltarea. Subdezvoltarea este corolarul unui trecut complicat împletit cu decizii greșite din istoria recentă. Cu jumătate din populație care trăiește în mediul rural în condiții proprii doar societății de acum 100 de ani, orice guvern viitor va duce în spate o piatră de moară ce-i va încovoia șira spinării ori de câte ori va crede că are o scăpare spre un liman.

Cursul poate coborî sub 4,45 lei/euro dacă Cioloș primește votul Parlamentului

Liviu Popescu

Dacă nominalizarea în func­ția de premier a lui Dacian Cioloș va fi acceptată de Parlament, perechea leu-euro ar putea ajunge sub 4,45 de lei, după ce în ultimele trei ședințe cursul a rămas în jurul acestei valori, consideră econo­miștii de la ING. Ieri, BNR a anunțat o paritate de 4,456 lei, respectiv un maxim al ultimelor patru luni, în condițiile în care incertitudinea politică din România a avut impact și pe piața valutară.

Moneda națională s-a depreciat pe parcursul săptă­mânii trecute cu 0,4% în fața euro, respectiv doi bani, pe fondul demisiei guvernului Ponta și al protestelor de stradă.  Leul a pierdut ieri teren și în fața dolarului american, cotația ajungând la 4,14 lei/dolar. Moneda americană a crescut cu 0,4% față de ședința pre­cedentă și a atins astfel maximul ultimelor opt luni pe fondul publicării unor date puternice pentru piața muncii din SUA, cea mai mare economie la nivel mondial, care au sprijinit scenariul unei creșteri de dobândă din partea Fed în decembrie.

BNR nu mai anunțase un nivel atât de ridicat al parității din 10 aprilie.

„Dolarul a rămas puternic față de euro, discuțiile despre posibilitatea ca Banca Centrală Europeană să taie ra­tele de depozit în decembrie adău­gându-se așteptărilor într-o creștere a ratelor în SUA încă din acest an“, scriu analiștii de la Piraeus Bank într-un raport. Și referința anunțată de BNR pentru un franc elvețian a crescut ieri la 4,13 lei și a atins maximul ultimelor trei luni.

Sursa:
Ziarul Financiar

Autor:
Iulian Anghel