Șoc, teroare, dezorientare, sentimentul de nesiguranță și teama pentru viitor au lovit Franța, Europa și lumea occidentală.Liderii și politicienii vor ține cont de acestea. Atacurile din Paris sunt fără precedent în ultimele decenii atât prin amploare, cât și prin metodă. Urmările vor fi profunde și de durată.
În primul rând Europa fără granițe este în pericol. Renunțarea la granițele naționale este o piesă importantă a proiectului Uniunii Europene. Europenii pot călători liber, fără pașapoarte sau vize, în cele 22 de state care formează spațiul Schengen. Criza refugiaților a tensionat deja acest sistem până la limită. Mai multe țări, inclusiv Germania și Suedia, au reintrodus controale la graniță. Suedia, care a primit mai mulți imigranți per capita decât oricare alt stat membru al UE,
și-a închis granițele, temporar, pentru refugiați încă înainte de atacuri.
Președintele Consiliului European, al UE, polonezul Donald Tusk, a avertizat că „salvarea Schengen este o cursă contra timpului“. Dar tocmai Polonia, cea mai mare economie est-europeană, care a trecut recent printr-o schimbare politică la conducere (partidul lui Tusk a fost înfrânt în alegeri de opoziția naționalistă și eurosceptică), a anunțat după atacurile de la Paris că nu va mai participa la planul UE pentru refugiați, notează revista americană Slate.
Ca să fie mai clară cauza, ministerul polonez al afacerilor europene a emis într-un comunicat următorul mesaj: „După evenimentele tragice de la Paris, nu mai vedem vreo posibilitate politică de a respecta planul“. Este puțin probabil ca Polonia să fie ultima țară europeană care ia o astfel de decizie. Austria, Ungaria și alte state construiesc garduri la granițe. Deși aceste garduri nu vor descuraja și nu vor ține pe loc niciun terorist hotărât, ele accentuează tendința de fragmentare a Uniunii Europene, dar dau bine în ochii electoratului formațiunilor politice mai radicale.
Din punct de vedere legal, statele UE nu au dreptul de a se retrage din planul de relocare a refugiaților deoarece acesta a fost votat de majoritatea țărilor comunitare. Dacă mai multe state încep să se împotrivească, va fi testat întregul sistem de guvernanță europeană.
Frontul Național din Franța și presiuni pe Merkel
Reacția electoratului francez din alegerile regionale de luna viitoare vor fi urmărite cu atenție de Europa, scrie Financial Times.
Sondajele de opinie sugerează deja că Marine Le Pen, liderul formațiunii redicale de dreapta Frontul Național, va câștiga în regiunea Nord-Pas-de-Calais. Nepoata ei, Marion Maréchal-Le Pen, se remarcă în unele sondaje din regiunea Provence.
Frontul Național, notoriu pentru ostilitatea față de imigranții musulmani și pentru insistența cu care cere reintroducerea controalelor la granițe, ar putea câștiga capital electoral în urma atacurilor. Unele dintre argumentele Frontului s-au scurs deja în discursurile partidelor tradiționale de centru dreapta. La fel se întâmplă de mult timp în Ungaria.
Atacurile teroriste din Paris vin într-un moment delicat pentru Germania. Această țară, cea mai mare economie europeană, ar trebui să primească anul acesta peste un milion de refugiați.
Atentatele pun presiuni, atât politice cât și sociale, pe Angela Merkel, cancelarul german, să facă același lucru pe care l-au făcut liderii suedezi, adică să închidă granițele în fața refugiaților nou-veniți. Alianța de guvernare condusă de Merkel a fost deja stabilizată de criza imigranților. Politica ei față de refugiați este atacată din interiorul propriului partid.
Atacurile vin la doar 10 luni față de cel asupra redacției revistei Charlie Hebdo. Bilanțul loviturilor din Paris este mult mai mare și faptul că acest al doilea val vine atât de rapid după atrocitățile de la Charlie Hebdo va accentua senzația de nesiguranță. Președintele François Hollande va trebui să dea cumva o replică dură, și este foarte probabil ca Franța să se implice mai mult, militar, în lupta cu ISIS, mișcarea teroristă care ar fi responsabilă cu atacurile de la Paris.
Războiul din Orientul Mijlociu
Aceasta aduce în discuție teatrul de război, foarte complex, din Orientul Mijlociu. Nu doar Franța, ci întreg Occidentul se va concentra mai mult pe înfrângerea ISIS. Obiective precum înlăturarea de la putere a președintelui sirian Bashar al-Assad vor trece pe planul secund. Însă Franța este una dintre țările care au cerut cel mai hotărât înlăturarea lui Assad, susținut de Rusia lui Vladimir Putin. Și Rusia a pierdut o aeronavă plină cu pasageri din cauza unui atac al ISIS. O inversare completă a atitudinii Franței față de Assad nu va fi vizibilă în următoarele luni, însă odată cu trecerea timpului se va simți o schimbare a atitudinii, după ce șocul atacurilor de la Paris va fi absorbit.
Dacă se dovedește că atacurile de la Paris au fost coordonate de ISIS și nu reprezintă acțiunile izolate ale unor simpatizanți ai mișcării jihadiste, așa cum au fost cele de până acum, aceasta înseamnă practic că ISIS a pornit război contra Occidentului. Analiștii americani se întreabă deja dacă ISIS nu vor deveni o amenințare și pentru SUA, care-i sprijină pe kurzi în lupta lor cu Statul Islamic.
„În urma atacurilor din Paris, din Beirut și din Sinai, guvernul SUA și aliații săi vor realiza probabil că rămâne prea puțin timp pentru eliminarea acestei amenințări și că trebuie să fie mult mai agresivi în tăierea legăturilor teroriștilor cu teritorii, resurse și mințile tinerilor musulmani“, a explicat pentru The New York Times Juan Carlos Zarate, fost consilier în contraterorism în administrația lui George W. Bush.
De ce ar putea urma mai multe atacuri de acest gen
Aproximativ 1.200 de cetățeni francezi au plecat să lupte în Siria. Nimeni nu știe câți dintre ei s-au întors. Este practic imposibil pentru autorități să monitorizeze 24 de ore din 24, ani de zile, astfel de indivizi. Organizația ISIS este responsabilă cu cele mai sângeroase atentate din istoria Turciei, cu atacuri cu numeroase victime în Liban, probabil cu prăbușirea unei aeronave rusești de pasageri în Egipt. Numeroasele victime ale atacurilor din Paris s-ar putea să fi dat liderilor ISIS destulă încredere pentru a continua pe aceeași linie.
Însă memoria atacurilor teroriste din 2001 din New York, din 2005 din Londra demonstrează rezistența la șoc a marilor orașe. Acestea își pot reveni după actele de terorism. A spune că teroriștii „nu vor înfrânge Parisul“ nu este o declarație de sfidare, ci pur și simplu o realitate, notează Financial Times.
Atacurile de la Paris nu au nimic de-a face cu refugiații
Imigranții care au venit în ultimele luni în Europa nu au plănuit o acțiune atât de complexă, scrie revista americană Slate. Atacurile fără precedent de vineri seară din Paris nu au legătură cu criza europeană a refugiaților. În Franța nu au ajuns atât de mulți refugiați ca în Germania sau Suedia. Nu este credibil că oamenii care au trecut munți pe jos și marea pe plute instabile pentru a fugi de război
s-au tranformat în câteva luni în teroriști sângeroși. Ucigașii din Paris cunoșteau orașul bine. Cunoșteau Belgia. Operațiunea nu a fost plănuită de refugiați. Teroriștii și-au ales bine țintele și ziua: baruri, un concert și, probabil, ținta principală, stadionul național unde se juca un meci internațional la care era spectator președintele Franței. Locuri pline de tineri de orice fel. Este de înțeles de ce, în pofida rațiunii, mulți oameni au făcut legătura directă între atacuri și refugiați. Criza refugiaților i-a neliniștit pe mulți. Frica de străini, xenofobia, teama că străinii vor ocupa locurile de muncă pe de o parte, compasiunea și interesele economice pe de alta divizează societățile și Europa în sine. Criza pare să demonstreze că Europa scapă situația de sub control. Unele state au preferat o politică dură față de refugiați, altele, cum este Germania, au fost mai permisive și chiar i-au încurajat pe imigranți să vină în număr mare. Nu s-a putut ajunge la o politică comună în privința refugiaților.
0 comments :
Trimiteți un comentariu