Subiectul înghețării creșterii salariului minim provocat de guvern rămâne cea mai fierbinte temă de discuție din România în prezent, în contextul în care ministrul finanțelor Anca Dragu a declarat ieri că instituția pe care o reprezintă nu „spune“ nici că va exista o majorare de salariu, dar nici că nu va fi o creștere.„Nu spunem, în acest moment, că va fi o creștere sau că nu va fi o creștere, ci spunem că am început o analiză să vedem eventualele etape în care ar putea crește salariul minim în 2016 și ce impact ar avea asupra sectorului privat, pentru că poate fi un efect de reducere a competitivității firmelor românești, încât acestea să fie nevoite să renunțe la o parte din salariați sau să-și reducă producția sau exporturile. Ar putea îndepărta investitorii în anumite sectoare de activitate. Ar putea avea un efect ascuns de migrare a forței de muncă din zona albă în zona gri sau neagră“, a spus Anca Dragu.
De asemenea, ea a mai punctat că o creștere a salariului minim brut pe economie la 1.200 de lei pe lună de la 1 ianuarie ar putea să afecteze și populația tânără care abia intră pe piața muncii, dar și angajații cu un nivel redus de calificare. Totuși, România este a doua țară din Uniunea Europeană, după Bulgaria, într-un top al statelor care își plătesc cel mai prost angajații.
Opiniile în privința salariului minim continuă să fie împărțite, după cum arată și reacțiile cititorilor ZF. Pe de-o parte, unii români susțin că nu se poate trăi cu un salariu brut de 1.050 de lei (adică nici 800 de lei „în mână“) și că România trebuie să iasă din sfera țărilor interesante pentru investitori pentru că are forță de muncă ieftină, în contextul în care la ele „acasă“ plătesc de două sau de trei ori mai mult pentru aceeași muncă.
Totuși, sunt și salariați care consideră că o creștere artificială a salariului minim pe economie ar defavoriza piața locală și că angajații trebuie să învețe să treacă de acest nivel de salarizare pe merit.
0 comments :
Trimiteți un comentariu