Cifrele brute arată că, de la aderarea la UE din 2007 și până în prezent, România a primit fonduri europene de 31,7 miliarde de euro și a contribuit la bugetul Uniunii cu aproape 11,7 miliarde de euro. Rezultă de aici un sold pozitiv de 19,7 miliarde de euro, potrivit datelor publicate de Ministerul Finanțelor, valabile la 31 octombrie 2015.Prin urmare, aderarea își arată roadele, acum la finalul exercițiului financiar 2007 – 2013. Cele aproape 20 de miliarde de euro cât reprezintă soldul pozitiv al relației financiare România - UE între 2007 și 2015 înseamnă aproape jumătate din toate veniturile bugetare obținute de România anul trecut.
La un PIB de 151 de miliarde de euro, anul trecut, veniturile bugetului consolidat au fost de 47 de miliarde de euro.
Banii primiți de România de la UE în anii de după aderarea din 2007 reprezintă în jur de 1,8% din PIB în fiecare din acești ani, adică în jur de 5-6% din veniturile anuale ale bugetului.
În cazul României, nu sumele primite de la UE sunt problema, ci structura lor.
Din cele 31,7 miliarde de euro primite de România de la UE, fondurile de garantare agricolă (plățile directe către fermieri) înseamnă 7,38 miliarde de euro. Alte aproape 7 miliarde de euro înseamnă plăți pentru dezvoltare rurală, iar 2,7 miliarde de euro sunt fondurile de „preaderare” (decise a fi acordate înainte de 2007).
Datele Finanțelor arată că România a luat fonduri structurale de la UE de 13 miliarde de euro. Acestea sunt însă toate sumele – și avansurile și rambursările. Datele Ministerului Fondurilor Europene care se concentrează doar pe fondurile structurale, arată o situație mai complicată decât o oferă cifrele consolidate de la Ministerul Finanțelor. Din cele peste 19 miliarde de euro, fonduri structurale alocate între 2007 și 2013, României i-au fost rambursate doar 10,7 miliarde de euro (56% din întreaga sumă alocată).
Miniserul a făcut și o estimare de absorbție, în situația în care România ar transmite către UE cererile de rambursare pentru sumele care se mai află în procesare, la nivelul autorităților de management. În această situație, România ar absorbi 12,5 miliarde de euro, adică 65% din întreaga sumă alocată pe fonduri structurale. În această ultimă situație (cea mai bună posibilă) România ar pierde doar 6,6 miliarde de euro - având în vedere că la 31 decembrie se încheie exercițiul financiar 2007 – 2013.
Abia privind de unde vor fi pierduți banii se vede cât de complicată este situația. În cel mai bun caz imaginat de Ministerul Fondurilor Europene, programul de construcție de drumuri și autostrăzi (POS Transporturi) pierde 1,5 miliarde de euro din cele 4,3 miliarde de euro alocate POS Mediu (program prin care autoritățile instalau canalizare și apă în județele țării), 1,8 miliarde de euro, iar POR, programul regional care se adresează micilor comunități și micilor afaceri, 1,2 miliarde de euro din cele patru miliarde de euro alocate inițial.
Socotind că programul de instalare de canalizări are un cost mediu de 100 de milioane de euro pentru un județ, rezultă că POS Mediu a pierdut banii pentru instalarea completă de canalizări pentru 18 județe. Cele 1,5 miliarde de euro pierdute de POS Transporturi înseamnă chiar costul autostrăzii Comarnic - Brașov pentru care statul nu găsește de ani de zile finanțare, iar cele 1,2 miliarde de euro pierdute de POR înseamnă subvenția maximă a statului pentru 120.000 de SRL-D (micile firme debutante).
0 comments :
Trimiteți un comentariu