Nicolae Cinteză, șeful supravegherii din BNR: Sunt mai convins ca oricând că DNA ar trebui să analizeze condițiile în care s-a inițiat legea.Apariția legii privind „darea în plată“ a imobilelor a generat dezbateri aprinse, subiectul potențialilor beneficiari și pretinsul caracter social provocând reacții contradictorii. Statisticile băncii centrale arată că ipotecarele de peste 150.000 de euro „performează“ la restanțe.
La împrumuturile mai mici de 150.000 de euro ponderea sumelor restante față de cele datorate este de 1,69%. Pe de altă parte, la împrumuturile ipotecare cu o valoare cuprinsă între 150.000 de euro și 2 mil. euro, ponderea sumelor restante față de cele datorate este cuprinsă între 11,67% și 38,5%, în timp ce la creditele de peste 2 mil. euro procentul ajunge la 46%, potrivit datelor BNR. „Ca să probez că nu scopul social a fost avut în vedere, vă pun la dispoziție indicatorii de «neperformanță» pe tranșe de credit, în cadrul creditelor ipotecare și al celor pentru investiții imobiliare. Vedeți cât reprezintă sumele restante față de cele datorate în cazul creditelor sub 150.000 euro? Doar 1,69%, respectiv 4,13%. La celelalte (mai mari de 150.000 euro) se ajunge la peste 40% și chiar 100%. Și atunci întreb: cine va beneficia de lege? În niciun caz cei cu credite mai mici de 150.000 euro“, spune Nicolae Cinteză, directorul Direcției Supraveghere din BNR. El susține că își menține părerea că „darea în plată“ în forma adoptată de Parlament nu este o lege bună.
Legea privind „darea în plată“ care-i permite unei persoane care a luat credit de la bancă și nu mai poate să plătească datoria să treacă în proprietatea băncii imobilul ipotecat a fost adoptată de Parlament, fiind trimisă la președintele Klaus Iohannis la promulgare.
Încălcarea principiilor neretroactivității, predictabilității și proporționalității legii, precum și a dreptului de proprietate prevăzute de Constituția României sunt câteva dintre problemele invocate de bancherii comerciali în privința legii privind „darea în plată“ a imobilelor. Și au început să apară și reacții individuale la nivelul managementului băncilor.
Legea privind „darea în plată“ a imobilelor, în forma actuală, nu este adresată persoanelor care realmente nu mai pot rambursa creditul, ci oricărui debitor care nu mai vrea să plătească și favorizează astfel speculatorii imobiliari din perioada de boom, nerezolvând problema clienților în dificultate care au cumpărat propria locuință pe credit, spune Vladimir Kalinov, vicepreședinte Retail Raiffeisen Bank.
La rândul lui, Omer Tetik, directorul general al Băncii Transilvania, susține că legea „dării în plată“ pare să fie o inițiativă legislativă grăbită și incompletă, motiv pentru care propune ajustarea ei înainte de promulgare. „În forma actuală, legea este vagă, iar acest lucru ar putea conduce la creșterea numărului de neînțelegeri între clienți și bănci“.
0 comments :
Trimiteți un comentariu