PIB-ul României ar urma să avanseze cu 3,6% în acest an și cu peste 4% în următorii patru ani, susțin ultimele prognoze ale Comisiei Naționale de Prognoză (CNP). Intrăm într-un nou ciclu de creștere economică susținută?„Suntem deja într-o fază de ascensiune, vom avea probabil o creștere economică de 3,7% în acest an, de aproximativ 4% anul viitor și de 3,6% în 2017 – acestea sunt prognozele noastre. Nu cred însă că putem avea o creștere economică de peste 4% pentru mulți ani la rând, dacă ne uităm la componentele acestei creșteri. Avem o creștere economică ce vine, în principal, din consum ca urmare a stimulentelor fiscale introduse în ultima vreme. Creșterea, astfel stimulată, nu poate continua însă pe parcursul mai multor ani în lipsa investițiilor”, comentează Ionuț Dumitru, economistul-șef al Raiffeisen Bank.
Totuși, și datele Institutului Național de Statistică, și cele recente ale Comisiei Naționale de Prognoză (CNP) indică faptul că și investițiile în economie, după trei ani de cădere continuă, cresc, iar CNP prognozează că ele vor avansa cu 7,6% în acest an și cu peste 6% în următorii patru ani.
„Investițiile cresc, este adevărat, dar această creștere vine de undeva de foarte jos”, comentează Ionuț Dumitru.
Cu alte cuvinte, spune economistul, această creștere este, într-un fel, înșelătoare, pentru că baza de la care pornește este foarte mică. Ca să aibă influență decisivă, ele trebuie să fie mult mai mari.
Investițiile în economie s-au prăbușit de la debutul crizei încoace. În 2009 investițiile în economie au căzut cu 30%, an/an, iar în 2010 cu 7%. Au crescut în 2011 cu 11%, pentru ca, apoi, să urmeze alți trei ani de prăbușire. Și asta în ciuda faptului că, din 2011 încoace, România înregistrează creștere economică, chiar dacă nu spectaculoasă. În bună măsură, de vină pentru acest fapt este reducerea investițiilor statului în economie. Anul 2015 va fi, după datele bugetului la 10 luni, cel mai prost din ultimii 10 ani din punctul de vedere al investițiilor din buget (cheltuielile de capital). La 10 luni, cheltuielile de capital sunt cu 14% mai mici decât cele de anul trecut. O mai bună absorbție a fondurilor UE face ca anul acesta cheltuielile totale de investiții (din buget și din fonduri UE) să fie cu 11% mai mari decât în perioada similară a lui 2014, un lucru foarte bun, dar nu suficient.
„Au fost niște ani foarte slabi din punctul de vedere al investițiilor, atât publice cât și private. Or, cu investiții foarte slabe nu poți avea o creștere economică consistentă pe termen lung. Ideea că poți înregistra o creștere economică de 4% doar din consum, în baza stimulentelor fiscale (reducerea taxelor – n.red.), nu este plauzibilă”, comentează economistul-șef al Raiffeisen Bank.
Comisia Națională de Prognoză a majorat săptămâna trecută cu 0,2 puncte de procent avansul anticipat al PIB pentru 2015, până la 3,6% creștere care, confirmată, ar însemna, totuși, cea mai puternică evoluție anuală a economiei din 2008 încoace. Din 2001 până în 2005 – opt ani în total – România a avut creșteri economice uluitoare, de la 5% (cu excepția lui 2005, când creșterea a fost de „doar” 4,2%) până la 8,5% în 2008. Economiștii spun că astfel de creșteri economice nu vor mai fi întâlnite, însă faptul că 2015 va fi anul cel mai bun din acest punct de vedere din 2008 încoace indică intrarea economiei într-o nouă etapă de expansiune economică.
Potrivit prognozei CNP, creșterea economică se va baza pe consum, dar și pe investiții. Consumul ar urma să crească în următorii patru ani cu peste 4%, iar investițiile cu peste 7% în fiecare an.
În T1 din 2015, consumul a contribuit la creșterea economică de 4,3% (an/an) cu 3,1%, iar investițiile cu 1,2%. În T2, la creșterea de 3,4%, an/an, consumul a contribuit cu 3,6% iar investițiile cu 2%.
În ceea ce privește ceilalți indicatori, CNP anticipează o economie stabilă în care deficitul de cont curent nu depășește 1,6% din PIB anul acesta și în următorii patru ani, iar inflația nu sare de 3% (2,7% maximum în 2017). Numărul de salariați ar urma să crească de la 4,6 milioane în acest an până la 5,2 milioane în 2019. Însă, dacă, nominal, salariile cresc, câștigul real nu va avansa spectaculos, anticipează Prognoza. Dacă anul acesta câștigul real se apreciază cu 7,8%, iar anul viitor cu 6,6% (cel mai probabil ca urmare a majorărilor salariale decise pe cale administrativă), pentru următorii trei ani această apreciere va fi de maximum 3%. Și, de aici, eterna discuție: cum faci să se vadă creșterea economică în nivelul de trai al oamenilor într-o țară care se află la 50% din media UE în ceea ce privește puterea de cumpărare și la o treime din această medie în privința veniturilor salariale.
0 comments :
Trimiteți un comentariu