Mai mulți bani pentru salarii. Surpriza bugetului Cioloș: investiții în scădere față de 2015

Prima țintă bugetară a proaspătului guvern Cioloș sunt tot investițiile.

Investiile statului (din buget și din fonduri UE) scad în legea bugetului din 2016 la 5,1% din PIB (37,7 mld. lei) de la 6,3% din PIB (44,8 mld. lei) cât era prevăzut în legea bugetului pe 2015. În schimb, cheltuielile de personal cresc ca pondere în PIB de la 7,3% anul acesta la 7,7% din PIB anul viitor.

Ministerul Apărării pri­meș­te o falsă majorare de fon­­duri – de până la 1,7% din PIB (în jur de 1,2% din PIB anul acesta). Însă în jur de 3 miliarde de lei din banii Apărării merg spre plata pensiilor militarilor pentru că acestea vor fi achitate din bugetul Ministerului Apără­rii și nu din bugetul de pensii, precum în 2015. Ca urmare a acestei manevre contabile, subvenția acordată de bu­getul de stat bugetului pe pensii va scădea în 2016 la 16 mld. lei de la 20 mld. lei anul acesta.

Guvernul Cioloș a păstrat în proiectul de buget ținta de deficit calculată de fostul guvern la 2,95% din PIB pe ESA, la o creștere economică de 4,1%, dar și-a bugetat venituri mai mari cu 4 miliarde de lei.

Astfel, dacă în proiectul de buget alcătuit de fostul ministru al finanțelor Eugen Teodorovici veniturile bugetului erau prognozate la 227 mld. lei (30,4% din PIB), proiectul scris de ministrul în exercițiu al finanțelor prevede venituri de 231 de miliarde de lei (peste 31% din PB).

Ministerul Finanțelor ar urma să dea astăzi sau mâine detalii despre filosofia bugetului. Fostul ministrul al finanțelor Gheorghe Ialomițianu, care a văzut date din proiect, spune că majorarea veniturilor bugetare s-a făcut pe seama veniturilor anticipate din fondurile UE.

Fostul guvern anticipa venituri la buget mai mari față de anul acesta cu doar un miliard de lei pe considerentul că reducerile de taxe vor face un gol în buget de aproximativ 10 miliarde de lei.

Potrivit datelor generale oferite ieri de ministrul finanțelor Anca Dana Dragu, PIB-ul pe 2016 va fi de 746 mld. lei, la o creștere economică de 4,1%.

Deficitul ESA ar urma să se limiteze la 2,95%, corespunzător unui deficit cash de 2,8% PIB și un deficit structural de 2,73% PIB.

Potrivit ministrului, vor fi păstrate majorările de salarii decise de guvernul Ponta ceea ce va determina o creștere a ponderii cu cheltuielile salariale de la 7,3% din PIB în acest an la 7,7% în 2016.

Veniturile nominale ar urma să crească cu 1,6% față de acest an. Datele pe care se fundamentează bugetul sunt cele ale Comisiei Naționale de Prognoză pe care s-a bazat și proiectul de buget al fostului guvern.

Ministrul de resort a susținut că valoarea investițiilor va crește în 2016 față de acest an cu aproximativ patru miliarde de lei. În realitate însă investițiile scad față de cele care au fost programate în legea bugetului pe 2015. Doar dacă ele se realizează au șansa să fie peste cele din acest an, având în vedere subfinanțarea investițiilor în 2015, în ciuda promisiunilor și a programărilor bugetare.

Potrivit datelor generale ale bugetului, cheltuieli de personal vor fi de 57 de miliarde lei și asistență socială de 79 de miliarde de lei.

Proiectul prevede că Ministerul Apărării va primi anul acesta 1,7% din PIB (aproximativ 2,8 miliarde euro), o suplimentare cu 0,4% față de proiectul de buget al guvernului Ponta.

În realitate, acesta este doar un calcul contabil pentru că pensiile militarilor ar urma să fie plătite în bugetul din 2016 din banii ministerului de resort (adică din bugetul de stat) și nu din banii bugetului asigurărilor. Astfel bugetul Apărării ar urma să beneficieze în mod reali de doar 9 mld. lei, față de 11-12 mld. lei cât va prevedea bugetul instituției.

Alt minister care va primi o alocare suplimentară, de peste un miliard de euro, este cel al Dezvoltării. Fondurile suplimentare vor fi folosite pentru reabilitarea a 1.000 de școli.

Comparativ cu 2015, cheltuielile au fost majorate la Sănătate cu 3,1 miliarde lei, la Educație cu 9,6% și la cercetare-dezvoltare cu 23%.

Ce se întâmplă cu peniile private

Anca Dragu a declarat că nu a decis încă dacă va fi majorată cota aferentă Pilonului II de pensii la 5,5% așa cum era prevăzut în varianta de buget pregătită de fostul guvern, reamintind, totodată, că în buget este inclusă creșterea pensiilor publice cu 5%.

„Am inclus în bugetul de anul viitor creșterea pensiilor publice, Pilonul I practic, cu 5%“, a declarat citat de Mediafax.

Legat de majorarea cotei aferente Pilonului II de pensii, ministrul de Finanțe a spus că nu a luat o decizie legată de acest aspect.

Ce se îmtâmplă cu competitivitatea

Ministerul Finanțelor analizează în ce măsură majorarea salariului minim, de la 1.050 lei la 1.200 lei anul viitor, ar eroda competitivitatea României și afecta economia, a mai declarat Dragu.

„Am inițiat un studiu prin care să vedem în ce măsură ar eroda competitivitatea României și astfel ar fi afectată întreaga economie românească. Ca urmare a acestui studiu vom decide și posibilele tranșe în care vor fi făcute aceste creșteri salariale. La nivelul Uniunii Europene, multe state membre realizează creșterea salariului minim pe baza unor modele economice foarte clare prin care se pun în echilibru, se pun în aceeași pagină, toate aspectele care decurg din creșterea salariului minim, aspecte pozitive și negative, astfel încât creșterea salariului să nu se facă ad-hoc și să nu afecteze economia“, a spus ministrul Finanțelor, întrebat de jurnaliști la finalul ședinței Executivului dacă bugetul de stat pentru anul viitor ia în calcul și majorarea salariului minim pe economie și în câte tranșe.

Sursa:
Ziarul Financiar

Autor:
Iulian Anghel