Mandatul belgianului Johan Gabriels la conducerea Băncii Comerciale Carpatica a fost prelungit până la 4 aprilie, la începutul lunii aprilie urmând să se desfășoare Adunarea Generală a Acționarilor (AGA) băncii din Sibiu.„Prin Hotărârea nr. 13 din 26 februarie 2016, Consiliul de Supraveghere al băncii a hotărât prelungirea mandatului Directorului General - Dl. Johan Gabriels - până la data de 4 aprilie 2016 în aceiași termeni și condiții ca ai actualului mandat“, a transmis banca la sfârșitul săptămânii trecute la BVB.
Acționarii Băncii Carpatica vor discuta în aprilie noul act constitutiv al băncii aferent sistemului unitar de administrare, urmând să aleagă membrii consiliului de administrație corespunzător acestui sistem.
În prezent, conducerea executivă a băncii este asigurată din funcția de director general de belgianul Johan Gabriels, alături de Elena Bădeanu - director general adjunct, Cosmin Bucur - director general adjunct cu responsabilități în zona comercială și Cornel Benchea - director general adjunct cu responsabilități în zona de trezorerie. Consiliul de Supraveghere al Băncii Carpatica este format din trei membri - Ioan Trenca, Silviu Popa și Ionuț Pătrăhău.
Johan Gabriels, 57 de ani, a fost numit la conducerea Băncii Carpatica în 2013, fiind un candidat surpriză pentru postul de CEO. El a reușit să salveze banca din Sibiu după trei ani grei, cu discuții tensionate cu acționarul majoritar, găsind un investitor care să facă o infuzie de capital și să readucă banca în limitele de solvabilitate și lichiditate.
Până la Gabriels, Banca Carpatica a fost condusă numai de români, numirea expatului fiind atunci o premieră pentru una dintre puținele bănci cu capital privat local rămase pe piață. Gabriels a fost anterior președinte și director general al RBS România din septembrie 2009 până în 2012, el activând anterior ca director financiar în cadrul grupului, în Amsterdam și Düsseldorf.
Pe lângă RBS el are în CV branduri precum Arthur Andersen, Eli Lilly, PepsiCo, Capital One și MasterCard. Astfel, bancherul are expertiză în management financiar atât pe zona bancară, cât și în domeniul bunurilor de larg consum.
Sub presiunea BNR, care nu a dorit ca Banca Carpatica să devină o problemă pentru sistem, Ilie Carabulea, care era acționarul principal al băncii, și Johan Gabriels ñ directorul general au fost presați să vină cu o soluție pentru banca din Sibiu ñ să găsească un investitor și să susțină aducerea de capital suplimentar. Carpatica avea nevoie de capital pentru a-și menține indicatorii de prudențialitate în limitele impuse de banca centrală.
După ce fondul american de investiții JC Flowers a luat în decembrie 2015 decizia de a nu mai participa la majorarea capitalului Băncii Carpatica, în urma eșecului negocierilor cu Piraeus, directoratul Carpatica a început să caute alți investitori interesați să subscrie în cadrul plasamentului privat. Și a reușit să ajungă la o înțelegere cu Nextebank, după două tentative anterioare eșuate.
Nextebank, instituție de credit deținută de fondul de investiții Emerging Europe Accession, care-l are în spate pe omul de afaceri Horia Manda, a ajuns la o participație de aproape 55% din Banca Carpatica în urma cumpărării unui pachet de la mai mulți acționari și subscrierea în cadrul procesului de majorare a capitalului social.
Problemele pe care le-a avut Carabulea cu justiția și lupta cu managementul actual au ținut banca în loc. Banca Carpatica, un jucător de talie mică din sistemul bancar, a încheiat anul 2015 pe pierdere de 85 mil. lei.
0 comments :
Trimiteți un comentariu