Salariații au câștigat în ianuarie, în mod real, cu 14% mai mult decât în ianuarie 2015, iar majorările vor continua și în 2016

Câștigul salarial mediu nominal net a fost în ianuarie cu 11,7% mai mare decât în ianuarie 2015, în vreme ce, din cauza inflației negative, salariul mediu net real a fost mai mare cu 14% în acceași perioadă, arată datele INS publicate ieri.

Majorarea salariilor va însemna un nou imbold pentru consum, care a fost motorul creșterii eco­nomice, dar ar putea crea probleme de compe­titivitate, consideră Ciprian Dascălu, economistul-șef al ING.

În 2015 consumul final efectiv a crescut cu 5,3%, iar investițiile (formarea brută de capital fix) s-au majorat cu 7,5%, ceea ce arată o activitate economică în expansiune care, pe fondul unei forțe de muncă mai rare din cauza migrației, va pune presiune pe piața muncii și pe salarii, determinând majorarea lor și fluctuații însemnate de personal, în unele cazuri.

„De la noi din companie pleacă juniorii și pentru 300 de lei în plus, nu se gândesc la ce oportunități au, ci e mai important salariul“, a comentat la ZF Live Raluca Zamfie de la agenția de PR Ranevents.

Cel mai mult au crescut în ianuarie salariile din administrație, în urma politicii fostului guvern. Volumul de majorări salariale acordate în sistemul bugetar va costa bugetul anul acesta 13 miliarde de lei, bani care se vor regăsi în consum și care se adaugă celor 52 de miliarde de lei, sumă pe care statul a plătit-o anul trecut celor peste un milion de angajați ai săi.

Masa salarială din România a coborât în 2014 la o pondere de doar 30% în PIB, față de aproape 40% în 2008. În cifre absolute, angajatorii români au plătit salarii de circa 208 mld. lei în 2014, față de 198 mld. lei în 2008 (în creștere cu 5%), în condițiile în care, tot în cifre absolute, PIB-ul a crescut în această perioadă cu 32% (de la 503,9 mld. lei în 2008 la 666,6 în 2014). Dar masa  salarială tinde să crească în anii de expansiune.

Creșterea salariilor în administrație va pune presiune pe salariile din mediul privat, cum s-a întâmplat în 2006 – 2008, chiar dacă nu atât de intens. Și noua creștere a salariului minim prevăzută pentru această primăvară, va avea un impact pe salarii.

„Pentru anumite sectoare, cum este retailul, unde mulți angajați sunt plătiți cu salariul minim, un impact semnificativ îl poate avea și majorarea salariului minim pe economie. Aici, un șef de hipermarket ajunge să câștige 4.000 de lei, dar cei mai mulți angajați sunt lucrători comerciali și vânzători plătiți cu minimul pe economie“, comentează Cristian Pârvan, secretarul general al AOAR.

Creșterea investițiilor remarcată de statistici este o urmare a avansului cererii, iar odată intrați în horă managerii trebuie să joace.

„Vorbim pe de-o parte de un deficit de personal și pe de altă parte de o evoluție bună în toate sectoarele economiei. Acești doi factori pun presiune pe salarii. Pe de altă parte, creșterea comenzilor în toate sectoa­rele economiei și creșterea investițiilor pun presiune pe echipele de management, care mai departe pun presiune pe angajați. Orele suplimentare și munca în plus sunt însă recompensate, astfel că vedem creșteri salariale“, comentează Florin Godean, country ma­nager al Adecco, cea mai mare companie de recrutare și muncă temporară din România.

Pentru Oana Datki Botolan, South East Europe managing partner în cadrul firmei cu activități în domeniul resurselor umane Consulteam, presiune pe salarii există deja de câțiva ani și o vedem în toate industriile ca urmare a creșterii salariilor foarte mici: „În corporații există o creștere medie de 4,5%, cu diferențe de la o industrie la alta. În energie spre exemplu, o industrie care merge cu frâna pusă, creșterea medie este de doar 3%, În industiile cu salarii deja mari, cum este cazul IT-ului, vedem iar creșteri modeste.”

Datki nu crede că situația din 2008 se va repeta acum, chiar dacă salariile cresc, pentru că suntem într-un alt context: „În perioada de boom, înainte de 2008, creșterile salariale erau de 13-15%, însă și inflația era atunci de 8%. Nu ne vom mai întoarce în timp, și nu există o justificare acum să vedem majorări de două cifre.”

Inflația joacă întra-adevăt un rol în veniturile angajaților – câștigul salarial mediu net a crescut cu 11,7% ianuarie/ianuarie, iar cel real cu 14,1%, ca urmare a inflației negative.

Oana Datki Botolan mai opinează că, actualmente, lucrurile merg în România după modelul din vest unde de 20 de ani vedem creștere de salarii de 2-4% maxim: „Nu cred că trebuie să punem problema să îi prindem din urmă. La top și mid management avem un nivel salarial apropiat, însă la salariu mediu diferența este dată de puterea economiei, de productivitate. Productivitatea din România poate crește doar prin investiții majore în tehnologie, dar acest lucru s-ar putea traduce în reduceri de personal și în reconversie ulterioară”.

La productivitate se referă și Ciprian Dascălu de la ING Bank, când analizează evoluția salariilor: “Salariile din sectorul public au urcat cu aproape 21%, ceea ce ar putea duce la presiuni asupra celor din mediul privat. Ulterior pot apărea probleme de competitivitate, ducând în cele din urma la creșterea somajului pe termen mediu“.

De altminteri, ultimul raport al BNR asupra inflației aduce în discuție acest aspect arătând că, în ultimele șapte trimestre, pe măsură ce salariile au avansat semnificativ productivitatea muncii a coborât.

Datki crede că o majorare a salariilor fără a ține seama de competitivitate ar putea să-i impingă pe unii angajatori spre alte zone. „România a devenit un hub pentru investitorii din servicii (BPO, share service center-uri) tocmai pentru că salariile aici sunt mai mici decât în vest. Dacă situație se schimbă am putea vedea o migrație spre zone cu salarii mai mici.”

Sursa:
Ziarul Financiar

Autor:
Cristina Rosca