Numărul debitorilor persoane fizice care figurau la Centrala Riscului de Credit a BNR cu credite mai mari de 20.000 de lei (4.500 de euro) era în prima lună din 2016 de aproximativ 892.000 de persoane, în urcare cu 70.000 de români față de aceeași perioadă din 2015, potrivit datelor BNR. Astfel, costurile poziționate pe o pantă descendentă la care bancherii vând credite au atras mai mulți clienți în sucursalele băncilor. Totodată românii au ales să-și ramburseze din timp ratele și nu mai figurează în număr atât de mare cu întârzieri la plata ratelor la credite. Numărul debitorilor persoane fizice cu restanțe era la finele lunii ianuarie de 163.000 de români, în scădere cu circa 9.000 de restanțieri față de aceeși perioadă a anului trecut.
Ponderea numărului restanțierilor în totalul debitorilor a scăzut însă ușor la aproape 20% din total.Totalul sumelor datorate se ridica la finele lunii ianuarie la 97 mld. lei, cu 7 mld. lei peste nivelul de acum un an. Pe de altă parte, volumul sumelor restante s-a diminuat cu 400 mil. lei la 6 mld. lei. Prin urmare, ponderea sumelor restante în totalul sumelor datorate era în ianuarie 2016 de 6,2% față de un nivel de 7,1% în prima lună din 2015.
Numărul mai mare de debitori care au contractat credite de valori mari este dat și de încrederea sporită în economie, ceea ce a condus și la impulsionarea consumului. Însă paradoxal, chiar dacă consumul din România a înregistrat unul dintre cele mai ridicate ritmuri de creștere din statele europene, românii au preferat totuși să aducă și bani la bănci, chiar dacă cele din urmă plătesc bonificații ajunse la minime istorice.
Dobânzile tot mai mici la depozite sunt și un efect neplăcut al programului de relaxare monetară al BNR. Unele bănci au coborât de mult cu dobânzile chiar și sub 1%.
Râmâne de văzut dacă sectorul bancar va experimenta dobânzi negative la depozitele în lei, având în vedere că în unele state europene debitorii trebuie deja să plătească pentru privilegiul de a-și ține banii la bancă.
0 comments :
Trimiteți un comentariu