Dispută la vârf: cât de sustenabilă este creșterea economică actuală

♦ Cosmin Marinescu, consilier prezidențial: Calitatea creșterii economice lasă de dorit, se bazează pe consum și pe dezechilibre bugetare ♦ Anca Dragu, ministrul finanțelor: Creșterea este sustenabilă.

România are în acest moment cea mai mare creștere eco­no­mică din Europa, 4,3% în T1, dar calitatea ei este pusă la îndoială având în vedere că se bazează cel mai mult pe consum – aproape 20% în primele pa­tru luni din an - și mai puțin pe investiții sau producție.

Creșterea consumului a mărit de­ficitul comercial (importurile au un ritm de creștere dublu față de exporturi), iar bugetul statului cel mai sigur va intra sub alertă în a doua parte a anului, cu un deficit care se va apropia de 3% din PIB.

Într-o poziție surprinzător de critică, Cosmin Marinescu, consilier prezidențial pe probleme economice, a adus în discuție calitatea creșterii eco­no­mice actuale: „Consolidarea post­criză a fost recent reversată. Perpetua­rea acestui trend în raport cu dinamica actuală a creșterii indică o evoluție prociclică ce ar fragiliza bugetul și economia în ipoteza unei noi crize. Cadrul fiscal-bugetar este vulnerabil“.

România trebuie să aibă un alt model de creștere economică, suste­na­bilă, care să nu se bazeze pe deficite, a menționat el.

Declarația a fost făcută la o con­fe­rin­ță organizată de Ministerul Finan­țelor cu FMI.

Anca Dragu, ministrul finanțelor, spune că această creștere economică a României este „sustenabilă“.

Întors la București după patru ani, Jefffrey Franks, negociatorul FMI în perioada de criză, atunci când s-au tăiat salariile, a spus că prefără mai degrabă ca România să aibă o creștere econo­mi­că de 3,5% pe an, pe o perioadă de 10 ani, sustenabilă, decât o creștere econo­mică de peste 4,5% pe an pe o perioadă de cinci ani, după care să urmeze o criză.

Deși România a făcut progrese importante în criză, mai sunt multe lucruri de făcut în domeniul sănătății, edu­cației, justiției și reformei compa­niilor de stat, a adăugat el.

Actualele dobânzi mici la lei (0,73% pe an indicele ROBOR la trei luni) sunt conjncturale, la fel cum este și această deflație, a menționat el. Creșterea creditului de consum nu este rea în principiu (20% an/an), dar trebuie să fiți atenți cu acest lucru, să vedem cât de sustenabilă este, a adăugat Franks.

FMI cere guvernului să amâne relaxarea fiscală din 2017 și pune problema sustenabilității creșterii salariului minim pe economie, având în vedere că productivitatea nu are același ritm de creștere.

Ionuț Dimitru, economistul – șef al Raiffesen Bank spune că economia nu poate rezista cu această creștere de consum: PIB-ul crește cu 4%, iar consumul cu 10%. Este ceva în neregulă. Importurile de bunuri de consum au decolat, iar viteza de deteriorare a balanței comerciale este masivă. Se acumulează dezechilibre.

Dragoș Huru, profesor la ASE, director al Departamentului de economie și politici economice, s-a întrebat retoric: de ce să nu fie această creștere economică sustenabilă? De ce să nu avem reduceri de taxe și creșteri de salarii? Oamenii întâi consumă și după aceea vor investi. Cred că ne facem probleme degeaba și tragem semnale de alarmă greșite.

Sursa:
Ziarul Financiar

Autor:
Cristian Hostiuc