Criza Deutsche Bank se transformă în circ. Yigit Bulut, consilier al președintelui Tayyip Erdogan: "N-ați fi fericiți să facem din cea mai mare bancă germană o bancă turcească?"

Știrea a fost publicată vineri, 30 septembrie 2016, 00:22 în categoria

Criza Deutsche Bank se transformă în circ. Yigit Bulut, consilier al preşedintelui Tayyip Erdogan: 'N-aţi fi fericiţi să facem din cea mai mare bancă germană o bancă turcească?' Pe măsură ce cresc presiunile ca statul german să intervină pentru salvarea Deutsche Bank, criza spre care se îndreaptă cea mai mare bancă germană se transformă într-un circ internațional.

Un consilier de top al președintelui Turciei Recep Tayyip Erdogan, Yigit Bulut, a aruncat pe Twitter ideea ca Turcia să ia în considerare ca un nou fond de investiții suveran sau un un grup de bănci controlate de stat să cumpere compania nemțească. Deutsche Bank ar trebui transformată într-o bancă turcească, a sugerat el.

„De ceva timp tot spun la TV că afaceri chiar foarte bune din UE vor avea probleme și că trebuie să fim pregătiți să cumpărăm participații care să ne ofere controlul. N-ați fi fericiți să facem din cea mai mare bancă germană o bancă turcească?“, a scris Bulut.

Turcia și sistemul bancar turcesc nu sunt nici pe departe o forță financiară. Capitalizarea de piață a băncilor listate din Turcia este cu puțin peste 49 de miliarde de dolari, cam cât cea a producătorului auto american General Motors, și la jumătatea nivelului la care era în 2013. Capitalizarea Deutsche este de 17 miliarde de dolari. Activele sistemului bancar turcesc se situau la 836 miliarde dolari în iunie, în timp ce Deutsche avea la sfârșitul anului trecut active de 1.630 miliarde de dolari. Comentariile lui Bulut vin după ce Moody’s a retrogradat ratingul suveran al Turciei în categoria “junk”. Erdogan și guvernul său încearcă să dea Turciei, cel puțin în ochii publicului său, imaginea unei țări trădate și atacate de forțe străine. Maniera tot mai autoritară cu care Erdogan își conduce țara îndepărtează Turcia de UE.

În UE, președintele Băncii Centrale Europene s-a văzut nevoit să clarifice că nu politica de dobânzi extrem de mici a instituției sale este de vină pentru problemele Deutsche Bank. Intervenția a fost făcută după ce Michael Kemmer, șeful asociației bancare germane BdB, a spus la postul de radio Deutschlandfunk că politicile BCE sunt în parte cauza actualelor probleme ale Deutsche Bank și Commerzbank.

„Dacă o bancă reprezintă o amenințare sistemică pentru zona euro, aceasta nu poate fi din cauza dobânzilor reduse – are de-a face cu alte motive“, a spus Draghi.

Și guvernul german s-a văzut nevoit să nege zvonurile că se pregătește să salveze Deutsche Bank. „Berlinul nu pregătește un plan de salvare și nu există motive pentru astfel de speculații“, a declarat Martin Jaeger, un purtător de cuvânt al ministerului german de finanțe, citat de EUobserver.

Christine Lagarde, șefa Fondului Monetar Internațional, a încercat să calmeze situația declarând pentru CNBC că „nu văd acea instituție ca fiind în stadiul în care este absolută nevoie de intervenția statului“.

FMI a descris în iunie Deutsche ca fiind „cel mai important contributor la riscurile sistemice” din sectorul financiar deoarece colapsul său ar putea avea aceleași efecte devastatoare ca prăbușirea băncii americane de investiții Lehman Brothers în 2008.

Norman Lamont, un fost ministru de finanțe al Marii Britanii, nu ține deloc să calmeze piețele și spune, pentru revista The Times, că „cea mai mare amenințare pentru Europa este o criză bancară. Băncile italiene sunt într-o situație foarte gravă. Cred că și băncile germane sunt probabil într-o situație foarte gravă”.

Tidjane Thiam, CEO-ul băncii elvețiene Credit Suisse, a afirmat pentru Bloomberg că băncile din UE sunt într-o „situație foarte fragilă” și că mai multe bănci mari nu pot fi recomandate pentru investiții.

Axel Weber, președintele UBS, tot o bancă elvețiană, a încercat să atenueze îngrjorările spunând că „sistemul este mult mai stabil acum. Cred că băncile sunt acum mult mai departe de nivelul la care erau în 2007 și 2008”. Weber a fost președintele băncii centrale germane.

Autoritatea Bancară Europeană a sugerat că este deschisă la ideea folosirii fondurilor publice pentru curățarea băncilor de active toxice. „Cred că autoritățile ar trebui să ia în considerare atunci când procesul nu decurge suficient de rapid că ajutoarele de stat pot fi parte din ingredientele accelerarii procesului”, a spus Andrea Enria, președintele Autorității.

Mai mulți analiști intervievați de CNBC spun că prăbușirea  Deutsche Bank ar putea fi stopată doar printr-o intervenție masivă din partea guvernului.

În Germania, Hans Michelbach, parlamentar german din partea partidului cancelarului Angela Merkel (CDU) a explicat că „ar fi inimaginabil” ca banii contribuabililor să fie folosiți pentru plata amenzilor la care ar fi obligată Deutsche în SUA deoarece opinia publică s-ar scandaliza. Banca riscă să plătească autorităților  americane amenzi de mai multe miliarde de dolari din cauza unor nereguli în vânzarea unor credite ipotecare în anii de dinaintea marii crize.

Sahra Wagenknecht, parlamentar din partea partidului de stânga Die Linke a spus că Deutsche este „o bombă cu ceas care deja ticăie în poala plătitorului de taxe“.



Sursa:
Ziarul Financiar

Autor:
Bogdan Cojocaru

0 comments :

Trimiteți un comentariu