Băncile, o problemă europeană care nu vrea să dispară. 60% din germani nu vor ca Deutsche Bank să fie salvată de guvernul de la Berlin dacă s-ar ajunge în această situație critică

Deutsche Bank a mai încasat o amendă de la americani, iar îngrijorările privind această bancă, cea mai mare din Germania, domină în continuare pe piețele creditului.

Problemele Deutsche au atras aten­ția asupra întregului sistem bancar ger­man unde, după cum scrie The Wall Street Journal, sunt prea multe bănci care se bat pentru același teritoriu.

În Italia, creditele cu cea mai mare toxicitate au crescut cu 0,8% în august, în ritm anualizat, la 200,106 miliarde de euro. Este vorba de credite cu debitori considerați insolvenți, potrivit Market­Watch. Creșterea reflectă în special problema avansului economic slab al Italiei după trei ani de recesiune.

Tot în Italia, banca franceză BNP Paribas ar intenționa să-și micșoreze până în 2020 cu 5% personalul de acolo și să închidă peste 10% din unități, au spus pentru Reuters două surse sindicale. Banca încearcă să-și readucă subsidiara pe profit. Alte reduceri de cheltuieli ar putea fi obținute prin diminuarea cu 30% a stimulentelor monetare acordate angajaților timp de patru ani și prin micșorarea programului de lucru și implicit a remunerațiilor.

Revenind la Deutsche Bank, instituția financiară implementează la nivelul întregii companii un program de înghețare a angajărilor în condițiile în care CEO-ul John Cryan încearcă să diminueze costurile și să recapete încrederea investitorilor, scrie Bloom­berg, care citează surse apropiate situației. Sursele au spus că programul a fost pus în aplicare de miercuri și privește toate diviziile cu excepția unor funcții de control. Prăbușirea cotațiilor acțiunilor a erodat anul acesta aproape jumătate din valoarea Deutsche Bank. De când a preluat conducerea, în 2015, Cryan a suspendat plata dividendelor și a bonusurilor pentru managerii de top, a redus expunerea băncii la activele riscante și a eliminat 9.000 de locuri de muncă.

Deutsche Bank este amenințată în SUA cu o amendă record de 14 mi­liarde de dolari din cauza unor nereguli în vânzarea unor instrumente financiare complexe înainte de marea criză.

Banca a fost penalizată în SUA zi­lele trecute cu încă o amendă, de 9,5 mi­lioane de dolari, pentru că nu a protejat informații nonpublice adunate de echipele sale de cercetare și pentru pu­blicarea unui raport de cercetare nepotrivit, notează Reuters.

Nici alte bănci germane nu au motive să petreacă. Commerzbank a anunțat planuri pentru reducerea cu 20% a personalului și pentru micșorarea operațiunilor. Alte bănci mari au fost afectate de dificultățile prin care trece industria globală a transportului naval. Iar dobânzile extrem de mici ale Băncii Cen­trale Europene sufocă veniturile arma-tei de bănci de economii locale și de cooperative bancare.

În timp ce bănci din alte state, cum ar fi Italia, trebuie să facă față provocării creditelor toxice, la băncile germane pro­blema ține mai mult de structură: sunt prea multe și se luptă pentru ace­leași teritorii, confruntându-se cu presiuni inegale pentru satisfacerea acționarilor și cu obstacole politice care fac restructurările dificile.

Pe lângă băncile mari, cotate la burse, peisajul de retail banking din Ger­mania este presărat cu bănci publice de economii (Sparkassen) și coope­ra­tive bancare (Volksbanken sau Raiffei-sen­banken).

Băncile de clearing pentru Sparkassen, numite Landesbanken (în traducere bănci de stat), sunt mult mai mari. Banca de clearing pentru Volks­banken și Raiffeisenbanken este DZ Bank. Un sistem atât de fragmentat era mult mai comun în Europa în urmă cu câteva decenii, dar reformele din alte țări au permis diferitelor tipuri de bănci să fuzioneze, ceea ce este dificil de făcut în Germania din cauze politice. Limitări le­gale previn ca băncile Sparkassen să fie preluate de bănci private mai mari cum ar fi Commerzbank și Deutsche Bank.

Experții spun că Germania pur și simplu are mai multe bănci decât are nevoie. Datele de la BCE arată că în 2014 Germania avea cel mai redus raport populație/bănci din rândul economiilor mari din zona euro, cu 45.552 de rezidenți la o instituție de credit. În Spania, spre exemplu, numărul este de 205.593 de persoane.

Consolidările sunt dificile și pentru că mulți oameni sunt legați strâns de băncile de economii. “În actualul haos, băncile de economii pot fi mai de încredere decât cele private”, explică Beate Reszat, blogger financiar.

Băncile Sparkassen sunt o forță atât ca număr cât și ca putere politică. În Germania funcționează puțin peste 400 de astfel de instituții, care au circa 234.000 de angajați și 44 de milioane de conturi de economii. Aceste băncii sunt unii dintre cei mai gălăgioși critici ai politicilor de dobânzi mici ale BCE în condițiile în care sunt puternic dependente de marjele dobânzilor. Datele oficiale arată că profiturile din dobânzi ale Sparkassen s-au redus cu 37% între 2008 și 2015. În ceea ce privește Landesbanken, câștigul net din dobânzi a scăzut cu 22% din 2011.

De semenea, băncile germane au fost afectate și de criza din ultimii ani din industria mondială a transportului naval. Nordbank, din Hamburg, era în 2008 cel mai mare furnizor din lume de credite pentru transport naval. Norddeutsche Landesbank Girozentrale, Bremer Landesbank, Deutsche Bank și Commerzbank sunt și ele jucători de top pe această piață, unde multe credite au devenit neperformante.

Sursa:
Ziarul Financiar

Autor:
Bogdan Cojocaru