Elveția și Japonia promit să îngroape și mai adânc dobânzile, în timp ce veștile din Danemarca spun că dobânzile negative sunt ineficiente. Este îngrijorător faptul că investițiile nu au reușit să crească, deși dobânzile sunt ultramici

Două dintre cele mai importante bănci cen­trale din lume, cea a Elveției și cea a Japo­niei, au făcut clar că pot coborî dobânzile și mai jos sub zero dacă este nevoie, în timp ce din Danemarca, țara care experimentează de cel mai mult timp cu dobânzile negative, vin vești că această politică nu doar că nu a reușit să împingă în sus prețurile, așa cum ar fi trebuit, dar n-a reușit nici să stimuleze investițiile.

Analiștii cred că anemia economiei daneze va persista ani de zile de-acum încolo.

În Danemarca, țară care expe­rimentează cu dobânzile negative din 2012, mediul cu dobânzi ultramici a coincis cu cea mai lungă perioadă de inflație slabă de după Marea Depre­siune economică, potrivit unei analize a Danske Bank.

În septembrie prețurile de consum au stagnat în raport cu aceeași lună a anului trecut, iar prețurile serviciilor au crescut cu cel mai lent ritm din ultimii 50 de ani, notează Bloomberg. Helge Pedersen, economistul-șef al Nordea Bank, bancă cu baza în Copenhaga, crede că este îngrijorător și faptul că investițiile nu au reușit să-și revină în perioada cu dobânzi ultramici.

„Aceasta ne spune clar că politica monetară nu a fost atât de eficientă“, a spus el. În Elveția, unde banca centrală a fost forțată de presiunile specula­torilor să abandoneze la începutul anului trecut un plafon minim pentru cursul de schimb franc/euro, vicepre­șe­dintele băncii centrale Fritz Zurbruegg a ieșit la rampă spunând că instituția este este convinsă că dobânzile negative și intervențiile băncii pe cursul valutar sunt instrumentele potrivite pentru protejarea francului, scrie Reuters. Cu alte cuvinte, banca centrală elvețiană și-a apărat politica de dobânzi ne­gative.

Argumentul lui Zurbruegg este că în pofida unei reduceri ușoare a valorii monedei, „francul este supra­evaluat semnificativ“. El s-a declarat „convins“ de valoarea acestor instru­mente, în pofida efectelor negative pe care le au, cum ar fi reducerea profi­tabilității băncilor.

Dobânzile negative sunt acum un fenomen global și de durată, iar do­bânzile mici pot crea probleme de sta-bilitate financiară, a recunoscut ban­cherul, adăugând că banca națională supraveghează situația.

Declarațiile vin la câteva zile după ce președintele băncii centrale Thomas Jordan a afir­mat că instituția poate duce dobânzile și mai adânc în teritoriul negativ dacă este nevoie.

„Avem loc să mergem și mai departe“, a spus Jordan pentru Bloom­berg. În contextul relaxării adiționale a politicilor în zona euro și în alte state europene, analiștii cred că banca națională a Elveției ar putea reduce dobânda pentru depozite de la -0,75%, cât este acum, la -1,25%, dacă va fi nevoie.

„Actuala politică a băncii are sens și este potrivită pentru viitorul apropiat“, a spus Jordan.

Economia elvețiană a înregistrat în al doilea trimestru cel mai rapid ritm de creștere din 2014. Însă banca cen­trală crede că votul britanicilor pentru ieșirea din UE întunecă perspectivele economiei globale.

Prețurile de consum din Elveția scad de 23 de luni, dar banca centrală anticipează că aces-tea vor reveni pe creștere în urmă-toarea jumătate de an. Rata inflației din 2017 este văzută la doar 0,2%.

Din Japonia, guvernatorul băncii centrale Haruhiko Kuroda a aten­ționat și el că va relaxa și mai mult politica monetară, inclusiv prin noi reduceri ale dobânzilor, dacă va fi nevoie. Scopul ar fi repornirea eco­nomiei și impul­sionarea inflației.

„Suntem pregătiți să relaxăm din nou politica, inclusiv prin reducerea dobânzilor pe termen scurt, dacă vom considera că beneficiile sunt mai mari decât costurile“, a spus Kuroda în fața parlamentarilor niponi.

Banca centrală și-a mutat luna trecută ținta de politică monetară pe dobânzi de pe injecții masive de bani în sistemul financiar în condițiile în care vechea strategie nu a reușit să scoată economia din stagnarea cu care se confruntă de decenii.

Surse apropiate situației au spus pentru Reuters că Banca Japoniei va duce dobânzile și mai jos sub zero pentru a preveni orice salt brusc al yenului, un obstacol în calea accelerarii inflației și a creșterii economice.

Revenind la Danemarca, 2016 are șanse mari să devină al patrulea an consecutiv cu o creștere a prețurilor de consum mai mică de 1%, ceva nemaivăzut de la începutul anilor 1930. Economia va crește probabil cu doar 0,6% anul acesta, după un avans de 1% anul trecut. În 2017 creșterea s-ar putea să fie și mai slabă, potrivit estimărilor Handelsbanken.

Creșteri mai lente în afară, reducerea avântului cheltuielilor gospodăriilor și investițiile slabe înseamnă că creșterea nu-și va reveni „în următorii ani“, spune Jes Asmussen, economist șef la Handelsbanken.

Sursa:
Ziarul Financiar

Autor:
Bogdan Cojocaru