Foarte mulți angajați, în special cei din zona IT, se gândesc să treacă în zona activităților independente și să-și facă un PFA, o microîntreprindere sau o întreprindere individuală, însă le este frică de instabilitatea generată de anunțurile privind schimbarea cadrului fiscal pentru aceste forme de colaborare. Din aceleași motive, și companiile care contractează de regulă freelanceri sunt reticente în a mai accesa astfel de forme de colaborare, spun reprezentanții companiei HeadHunting IT, specializată în recrutarea pe domeniul IT.„Am observat în ultima perioadă o teamă a specialiștilor IT care cochetează cu ideea de a trece în sfera activităților independente de a face acest pas din cauza cadrului legislativ instabil. La fel se întâmplă și în cazul companiilor care foloseau freelanceri pentru anumite proiecte”, a explicat Răzvan Rada, general manager în cadrul HeadHunting IT, companie specializată în recrutarea de candidați pentru sectorul serviciilor informatice. Discuțiile despre modificarea sistemului de taxare pentru freelanceri au revenit în atenție luna trecută, odată cu propunerile de schimbare a Codului fiscal făcute de către fostul secretar de stat de la Finanțe Gabriel Biriș, care și-a dat demisia în urma scandalului provocat de apariția în spațiul public a proiectului care nu fusese încă asumat de Finanțe. Potrivit acelor propuneri, veniturile din PFA ar fi trebuit să fie impozitate la fel ca și cele din salarii, în prezent PFA având un regim de impozitare mai avantajos.
„Periodic se lansează în spațiul public mesaje prin care se vorbește despre impozitarea formelor de colaborare pe care le au cei cu activități independente, ca un fel de pedeapsă sau ca o măsură coercitivă, însă în astfel de forme de colaborare își are rădăcinile antreprenoriatul. Activitatea de freelancing este extrem de importantă și trebuie susținută, pentru că este faza intermediară dintre angajat și antreprenor”, a mai spus Răzvan Rada.
În luna august a acestui an, în România existau circa 385.600 de PFA-uri active, în scădere cu 4,5% față de perioada similară din 2015, potrivit datelor de la Registrul Comerțului. Codul fiscal intrat în vigoare la începutul acestui an a impus un regim mai riguros de taxare a PFA-urilor care nu își îndeplineau norma de venit, însă PFA-urile din IT nu prea au fost afectate, pentru că IT-iștii își depășesc, în multe cazuri, normele.
„Cei care practică profesii liberale sau care sunt freelanceri în general sunt o categorie socială dinamică, au spirit creativ, inovativ, orientat spre antreprenoriat. Nu de puține ori, politicienii au invocat principiul echității atunci când vorbeau despre impozitarea freelancerilor în mod similar cu cea a angajaților. Însă ei uită că freelancerii au riscuri: în timp ce angajații sunt protejați de Codul muncii, un liber-profesionist intră sub incidența Codului comercial și lui i se poate întrerupe contractul oricând în 30 de zile. La riscuri mai mari, e normal să ai venituri mai mari”, a mai spus șeful HeadHunting IT. În plus, un PFA trebuie să își țină contabilitatea sau să își angajeze contabil pentru înregistrarea informațiilor, lucru care nu se întâmplă în cazul angajaților.
Lipsa de încurajare a formelor de colaborare dintre freelanceri și companii accentuează un dezechilibru pe care România deja în are. Cu numai 30 de IMM-uri la 1.000 de locuitori, România se află pe penultimul loc în Uniunea Europeană la acest capitol, arată o analiză ZF. Comparativ, media UE se situează la 54 de astfel de întreprinderi la mia de locuitori.
„Viitorii antreprenori provin din rândurile celor care astăzi au activitate independentă. Eu, la rândul meu, am fost salariat, după care am avut PFA timp de cinci ani, iar ulterior am intrat în antreprenoriat. Freelancingul este un subiect social, nu fiscal”, a mai spus Răzvan Rada.
El admite totuși că, la început, aceste forme de colaborare au fost folosite pentru a obține anumite avantaje fiscale, însă, în timp, oamenii au prins „gustul banilor” și al independenței față de un angajator.
„Freelancingul nu înlocuiește angajații cu contracte individuale de muncă, ci vine în completarea acestor forme de colaborare de pe piața muncii. La final, tot statul are de câștigat, pentru că freelancerii deveniți antreprenori vor crea locuri de muncă și își vor face firme care vor contribui la buget”, a spus Ciprian Harabagiu, Business Development & Marketing Manager în cadrul HeadHunting IT.
0 comments :
Trimiteți un comentariu