VIDEO ZF Live. Claudiu Cercel, vicepreședinte al BRD: Creșterea recentă a cursului de 1-2% nu este foarte amplă și nu ar trebui să reprezinte motive de îngrijorare

Creșterea cursului valutar înregistrată în ultimele zile, care a fost influențată pe de-o parte de administrarea controlată a cursului de către BNR, iar pe de altă parte de factori externi care afectează piața valutară, nu este foarte amplă și nu ar trebui să reprezinte motive de îngrijorare, este de părere Claudiu Cercel, vicepreședinte al BRD.

„Creșterea care are loc de câteva zile pe cursul valutar nu este foarte amplă din punc­tul meu de vedere. Cursul se mișcă pe fondul ad­ministrării acestuia de către Banca Națio­na­lă (flotarea controlată a cursului de către BNR), dar și pe fondul cauzelor externe care influențează piața valutară“, a spus Claudiu Cercel la emisiunea de business ZF Live.

BNR a anunțat ieri un curs de referință de 4,5175 lei, în creștere cu 0,5% comparativ cu nivelul precedent, maximul ultimelor trei luni. Față de prima zi de săptămâna trecută mo­­neda națională a pierdut 1,5% față de euro.

În opinia acestuia, întărirea ușoară a dolarului pe fondul fragilității lirei sterline, apropierea evenimentelor legate de alegerile din Statele Unite, preocupările legate de Brexit, precum și preocupările legate de siste­mul bancar din Italia și Germania reprezintă factori externi care pot induce o preocupare mai mare pentru cursul valutar.

„Da, creșterea este un pic mai mare în comparație cu modul în care am fost obișnuiți în ultimele două, trei luni. Dar și forintul ma­ghiar și zlotul polonez au avut ușoare depre­cieri în această perioadă. Probabil că este și o pre­ocupare a investitorilor (investi­torii nere­zi­denți - n. red.) cu privire la dis­cu­țiile legisla­tive care au loc în acest moment.“

În același timp, vicepreședintele BRD menționează că nu a remarcat în această perioadă operațiuni importante de lichidare de poziții pe piața titlurilor de stat.

„Am văzut însă materiale de analiză pro­duse de unele bănci din străinătate care sunt tri­mise clienților lor și care induc așteptările cu privire la evoluțiile potențiale pe diverse piețe. În cazul nostru, există așteptări cu pri­vire la o volatilitate mai mare a cursului de schimb în perioada următoare da­torate atât cauzelor externe, cât și celor din in­­terior. Una din­tre cauzele interne mențio­na­te se referă la dis­cuțiile în curs cu privire la con­versia unor cre­dite în valută (creditele în franci elvețieni - n. red.).“

Reprezentantul BRD a menționat că instituția contractului este foarte importantă și de aceea este de părere că trebuie păstrat contractul inițial, iar cazurile de conversie trebuie discutate individual. De asemenea, Claudiu Cercel a mai precizat că BRD nu este prezentă pe piața creditelor în franci el­ve­țieni. „Noi avem credite în euro, majo­rita­tea fiind de tip Prima casă.“

„Nu văd tensiuni sau presiuni cu privire la dobânzile în lei pentru 2017“

Evoluția dobânzilor la creditele în lei depinde de situația lichidității din sistemul bancar și de pe piața interbancară. În acest mo­ment există o lichiditate confortabilă în pia­ță dacă sunt analizate rapoartele cre­dite-de­pozite ale băncilor, care sunt sem­nificativ subunitare.

„Trebuie să ne uităm și la structura lichidității. Există portofolii importante de titluri de stat în bilanțurile băncilor. Acestea pot fi folosite, pot fi lichidizate relativ ușor. Eu nu văd tensiuni sau presiuni cu privire la dobânzile în lei pentru 2017. Sigur, pe măsură ce apar anumite evoluții ale inflației, putem asista la anumite tendințe de creștere a dobânzilor. Indicatorul de referință pentru credite (ROBOR -  n. red.) care acum este sub 1%, nu cred că  va avea la anul o creștere spectaculoasă. Cel mult poate să se ducă spre 1%“, a menționat Cercel.

Referindu-se la ce se întâmplă pe piața bancară externă, vicepreședintele BRD a spus că există o serie de elemente de preocupare vizavi de situația cu care se confruntă Deutsche Bank.

„Se vorbește și de o bulă a exporturilor în Germania. Dar nu mă aștept la o criză de genul celei din 2008. Acum s-au luat foarte multe măsuri care au mărit capacitatea de reziliență a băncilor. Mi-e greu să cred că Europa va asista fără niciun fel de intervenție la posibila prăbușire a unui agregator atât de mare cum este Deutsche Bank.“

Ca strategie de viitor, BRD mizează pe creșterea organică. „Avem o întindere suficient de mare în țară și avem elemente care ne permit să creștem. Avem capital, lichiditate și dispozitive suficiente în acest moment. Ne uităm la pozițiile de consolidare de pe piață. Au existat câteva în trecut, acum este o anumită acalmie. Jucătorii din piață așteaptă să se finalizeze și exercițiul de AQR și probabil că, începând din a doua jumătate a anului viitor, vor apărea noi oportunități pe piața consolidării“, a concluzionat  Claudiu Cercel.†

Referindu-se la evoluția economiei, Claudiu Cercel susține că în momentul de față este un pic supraîncălzită, deși efectele nu sunt vizibile încă. „Există un ritm de creștere care poate prefigura într-un orizont de timp semnale de încălzire. Totuși, creștem cu aproape 5%, în trimestrul al doilea am crescut cu 6%, mai mult pe consum și într-un context favorizat de ratele de dobândă scăzută.“

Vicepreședintele BRD menționeză că, dacă ritmul de creștere de 4,4% preconizat de Fondul Monetar Internațional (FMI) se produce într-o economie cu structură mai echilibrată, acest lucru însemnând dezvoltarea infrastructurii, cu sigurață economia își crează baza de creștere sustenabilă pentru anii următori.

„Din punctul de vedere al dezechilibrelor externe nu ar trebui să ne facem probleme. Poate că este îngrijorător într-o oarecare măsură faptul că rata de creștere s-a accelerat, dar nu trebuie să privim izolat deficitul de cont curent sau deficitul comercial, pentru că acestea sunt doar niște componente ale balanței de plăți. Există și contul financiar care are un excedent mai mare decârt deficitul contului curent și este bine să ne uităm și la alți indicatori care reprezintă metrice ale analizei sănătății externe ale unei țări. De exemplu, poziția investițională netă s-a redus la 75 mld. lei, față de 90 mld lei în 2012.“

România a rezistat la o scădere a poziției investiționale nete de 15 mld. lei. „Acest lucru arată că suntem  mai puțin îndatorați către exterior. Nu consider un semnal de alarmă creșterea deficitului comercial și nici creșterea deficitului de cont curent comparativ cu perioada similară a anului trecut. Acești indicatori sunt încă într-o zonă de sustenabilitate.“

Sursa:
Ziarul Financiar

Autor:
Cristina Bellu