ZF Antreprenorii României. Antreprenorii din Bihor și Arad: Vrem să cucerim piața internă înainte de a ieși la export

Antreprenorii din Arad și Bihor consideră că în domenii precum agricultura sau turismul mai este suficient loc de creștere pe piața locală și spun că înainte de a ieși la export cu produsele trebuie să acopere necesarul de consum în România.

„Eu nu văd nevoia de a exporta produsele, cel puțin momentan. România a consumat anul trecut 8 milioane de porci. Din aceștia, 4,1 milioane s-au sacrificat în țară, restul au venit din afară. Mai mult, din aceștia sacrificați, 1,6 au venit tot de afară ca purcei și au fost crescuți aici. Dacă ne uităm că nu putem să ne acoperim consumul intern din producția proprie, nu văd de ce trebuie să ieșim afară. Dacă ieșim afară, lăsăm loc mai mult multinaționalelor care au avantaje și dezavantaje. În general, multinaționalele din agricultură (vegetal) fac produsele aici, dar își exportă profiturile afară”, a spus Călin Muscă, acționar al Excelent Feed din Arad, companie care activează în domeniul zootehniei.

El a fost prezent la conferința „Capitalul privat românesc - o șansă pentru dezvoltarea economică a României“, organizată de ZF împreună cu Banca Transilvania la Oradea, unde s-au dezbătut problemele și oportu­nită­țile de creștere ale capitalului autohton din județele Bihor și Arad. Aceas­ta este a zecea oprire a pro­iec­tului ZF Antreprenorii României, după Timișoara, Sibiu, Pitești, Brașov, Iași, Craiova, Alba Iulia, Constanța și Cluj-Napoca.  Peste 250 de antre­prenori, manageri ai companiilor româ­nești, bancheri și autorități locale au fost prezenți la evenimentul din Oradea.

Inițiativa ZF va continua și în perioada următoare, la Galați (20 octom­brie), Baia Mare și București.

Declarațiile lui Călin Muscă sunt susținute și de Iosif Pazuric, acționar al companiei Nutrientul din Bihor, activă la rândul său în domeniul zootehniei, dar și în producția și comerțul cu ce­reale.

„De exemplu, noi producem 4-5 milioane de porci, iar Olanda produce 20 de milioane. Olanda, o țară care are o suprafață cât câteva județe din Transilvania și produce de patru ori mai mulți porci, dar au și vaci, produse lactate și păsări.

Dacă la păsări producem cam 95% din consum, la porc mai este mult până la atingerea necesarului de consum”, a spus antreprenorul care conduce un grup cu afaceri de 50 milioane de euro anual și 370 de angajați.

De asemenea, potențial de creștere văd și jucătorii din turism, care spun că preferă turiștii români decât pe cei străini. „Eu nu mă uit la numărul de turiști străini care vin pentru că din punct de vedere financiar nu mă interesează. Degeaba am turiști străini dacă după ce pleacă trebuie să investesc de două ori mai mulți bani decât mi-au adus ca să fac reparații. Tot ce înseamnă turist de calitate pe piața turistică din Europa. Mai buni sunt turiștii de patru stele din România”, a declarat Florian Serac, director al companiei din domeniul hotelier Turism Felix care deține mai multe unități de cazare.

Însă, turismul, ca și agricultura duc lipsă de investiții importante. Antre­prenorii se plâng de reclama negativă pe care o are România în străinătate, dar și de lipsa investițiilor în promovare. „În exercițiul 2007-2013, România a primit 70 milioane de euro pentru promovare din care am reușit să cheltuim doar 23 milioane de euro, restul nu au putut fi cheltuiți din cauza birocrației. Noi nu avem un minister, suntem agățați undeva. În Ungaria este cel mai mare contribuabil la PIB-ul Ungariei de exemplu”, a spus Jean Podilă, acționar al complexului Aqua President din Băile Felix, Bihor.

O altă problemă ridicată de antreprenori este aceea a lipsei personalului calificat, dar și tendința românilor de a se aștepta la salarii foarte mari, deși nu au competențele necesare pentru a primi astfel de salarii.

„De exemplu, am asistat la discuția dintre doi tineri. Erau încă la facultate la Cluj. Unul dintre ei lucrează part time și are un salariu de 2.400 de lei net în domeniul IT. Discuția nu a fost despre salariu, ci au spus: Da, pentru început e bine. Cam la acest lucru trebuie să ne așteptăm când o să încercăm să recrutăm din facultăți personal. Eu nu mă lovesc foarte mult de această problemă pentru că avem multe magazine, unde nu avem nevoie de persoane cu studii superioare. Dar pentru o firmă care are nevoie de ingineri, IT-iști , salariile sunt mari. Nu mai așteaptă nimeni să se formeze pe un salariu mic și să facă dovada că este capabil”, a spus Adrian Certezeanu, acționar minoritar în cadrul retailerului de încălțăminte Benvenuti din Bihor.

Companiile din Vest duc o adevărată luptă pentru a găsi muncitori în condițiile în care în jurul unor orașe pre­cum Oradea, Timișoara sau Cluj-Napoca s-au concentrat foarte multe fabrici, iar numărul românilor ca­re vor să se mute din zonele fără lo­curi de muncă în Transilvania este foar­te mic.

Andrei Dudoiu, director general adjunct, Banca Transilvania

- Credem că societățile cu capital autohton au nevoie de mai multă susținere și de unitate, deși capitalul străin este important la rândul lui

- Creșterea economică în această parte a țării a creat dezavantajul lipsei forței de muncă. Pe de altă parte, această cerere în creștere pentru forță de muncă specializată a majorat salariile și astfel s-a generat un consum mai mare. Deci au fost plusuri și minusuri, iar acest lucru se regăsește în ambele județe

- Administrația publică locală are un rol esențial în dezvoltarea economică a zonei

- Ambele județe sunt importante pentru Banca Transilvania. În județul Bihor avem o cotă de piață de 32% pe segmentul de finanțare a companiilor în lei în luna august, iar acest lucru ne obligă să acordăm atenția cuvenită mediului economic de aici. La Arad suntem aproape de cota de piață din Bihor, avem 25% cotă de piață pe același segment și o echipă tânără și ambițioasă

- Finanțarea agriculturii este un trend relativ recent în economia românească, nu cred că sunt mai mult de 3-4 ani de când băncile au făcut pași importanți în finanțarea acestui domeniu.

- Noi le recomandăm antrerpenorilor să nu facă economii atunci când trebuie să păstreze și să motiveze oamenii de calitate pe care îi au în companie

- Cea mai uzuală greșeală pe care o fac antreprenorii români este să își decapitalizeze companiile și să nu pună accent pe cash flow, respectiv să facă investiții din capitalul de lucru. Acesta este un set de greșeli pe care îl vedem cred că zilnic în analizele pe care le facem. Avem un caz recent de companie cu un indicator financiar foarte bun și care pentru a salva o creanță destul de consistentă în relația cu un client al lui a luat decizia de a prelua acea firmă, deși era un domeniu conex. Și bineînțeles că această investiție a făcut-o din capitalul de lucru.

Dacian Palladi, city-manager, Primăria Oradea

- Bugetul municipiului Oradea din venituri proprii a fost anul trecut de 61 milioane de euro. Aproape 51% din această sumă, adică 31 milioane de euro, au venit ca urmare a impozitului pe venit. Alte 11 milioane de euro au venit din impozitul pe proprietate plătite de agenți economici. Deci primăriei Oradea, ca oricărei primării normale, îi convine și este interesată să aibă cât mai multe companii care să aibă cât mai mulți salariați care să fie plătiți cât mai bine

- Primăria Oradea nu are o politică specială și expresă pentru companiile cu capital privat românesc, dar se străduiește în condițiile stabilite de legile românești să le iasă în întâmpinare în raport cu nevoile lor. Ne străduim și ne-am străduit să fim predictabili din punct de vedere fiscal. Am scăzut impozitul pe clădirile deținute de persoanele juridice de la 1,6% în 2008 până la 1% în 2012 și de atunci îl ținem tot așa. Am aplicat scheme pentru stimularea investițiilor majore. De exemplu, în perioada 2008 - 2015 au fost acordate unui număr de 44 de agenți economici facilități fiscale în valoare de 2,35 milioane de euro. Aceștia au investit peste 133 de milioane de euro în Oradea. În parcurile industriale, în aceeași perioadă, am acordat facilități fiscale unui număr de 35 de agenți economici, facilități fiscale în valoare de aproape 1,9 milioane de euro. Aceștia au investit peste 40 de milioane de euro în aceste parcuri industriale. Pentru perioada 2015-2020 avem o schemă de atragere a investițiilor majore. Din structura acestei scheme menționez: reducerea la impozitul pe clădiri pentru o perioadă de maximum trei ani pentru investiții inițiale cu valoare minimă a investiției de 250.000 de euro, numărul minim de locuri de muncă create: 5. Acordăm aceste facilități companiilor care activează în producție sau servicii.

Florian Neagu, director adjunct, Direcția de Stabilitate Financiară a BNR

- Economia românească este formată dintr-un număr destul de mare de firme trecute de prima tinerețe și viitorul va arăta probabil la fel. Iar acest lucru pune mai multe provocări legate de mentalitatea managerilor care au înființat firmele acum două decenii, cum va arăta schimbul de generații etc. Dacă ar fi să căutăm o rețetă a longevității firmelor în economia românească și cel mai important lucru pe care aceste firme ni-l spun este: dacă vreți să rămâneți pe piață păstrați-vă bilanțul curat, sănătos. Indiferent de cum a evoluat ciclul economic, aceste firme au avut un grad de îndatorare adecvat, de regulă mult mai mic decât media pe economie, dar și o lichiditate bună. Gradul de îndatorare al companiilor veterane este la jumătate față de nivelul înregistrat de firmele din economie

- Durata medie de viață a unei firme în România este de 7,5 ani și veteranii au o vechime de minimum 15 ani

- Dacă iei un credit și menții un grad de îndatorare sănătos, este foarte bine.  Băncile mai au spațiu în a identifica și finanța firme sustenabile ca business în economie. Și băncile trebuie să fie pregătite și să le demonstreze acestor firme că relația reciprocă construită în acest fel este câștigătoare pentru ambele părți

- Ne ajută mult elita economiei românești să ne dăm seama care este potențialul maxim de creștere economică. Sustenabil, economia nu ar putea să crească mai mult decât au crescut elitele. Am făcut un mic calcul și dacă am presupune că economia a fost formată numai din elite în ultimul deceniu, creșterea economică a României s-ar fi majorat de la 2,6-2,7% cât a fost în realitate la 3,5% (în medie anual). Asta înseamnă că dacă ne dorim mai mult, cu structura actuală s-ar putea să fie destul de greu. Avem nevoie de reforme structurale inclusiv în infrastructură și educație, ne trebuie o altă mentalitate inclusiv de reducere a birocrației, de o predictabilitate mai bună a cadrului fiscal. Ideile de a merge mai puternic decât aceste 3,5% pe structura actuală a economiei s-ar putea să nu fie sustenabile.

Dan Corbuț, acționar la Agroind Cauaceu, Bihor

- Noi încurajăm investitorii străini, ne iau angajații, dar uităm că profiturile cele mai mari le înregistrează firmele românești

- Banii de la bugetul primăriei Oradea sau de la bugetul național vin mai mult de la investitorii români și nu mi se pare normal ca o companie românească să plătească sau să dea mai mulți bani la buget prin impozitele plătite decât un investitor străin. Aici avem o mare problemă și eu cred că noi, investitorii români, suntem puțin dezavantajați. Într-adevăr, avem nevoie de investitori străini, nu putem activa fără multinaționale. În domeniul în care lucrez, dacă nu ar fi aceste multinațioanale, agricultura României, având în vedere sprijinul pe care îl primim de la autoritățile locale, nu ar putea funcționa

- Mare parte din aceste inputuri pe care eu le comercializez pentru agricultură sunt făcute de multinaționale. Ele vin în România cu aceste produse, le dau fermierilor prin intermediul nostru. Cred că circa 70% din fermierii din România iau aceste inputuri, le folosesc primăvara și le plătesc toamna în care recoltează producția. Deci aceste multinaționale ne finanțează aproape un an, într-adevăr nu direct

- Creditele pe care le iau fermierii români sunt mai scumpe decât cele pe care le ia o multinațională. Ar trebui să încurajăm și să ajutăm fermierii și aceste costuri să fie măcar la nivelul celor pe care le are un fermier din altă țară. Dacă un fermier din Austria ia un credit cu o dobândă de 1-2%, la noi încă sunt dobânzile mai mari

- Băncile sunt mult mai prietenoase cu fermierii de 4-5 ani încoace. În ultimii ani și datorită fondurilor europene și datorită creditelor luate de la bănci, fermierii serioși s-au dotat cu utilaje performante. Problema cea mai mare în România pentru producțiile acestea agricole foarte mici este cadastrul. Din păcate, agricultura pe suprafețe mici nu se poate face. Nu avem cum să producem mult pe suprafețe mici. Toți spun că știu să facă agricultură. Nu mai putem face agricultură așa cum se făcea acum 20 de ani. Se văd agricultorii care sunt receptivi la produse noi.

Iosif Pazuric, acționar la Nutrientul, Bihor

- Activăm în domeniul producției de cereale, de nutrețuri concentrate, comerțului cu cereale, producției zootehnice și comerțului cu animale vii. Într-un an achiziționăm peste 70 -80 de mii de tone de cereale și le transformăm în nutrețuri combinate pe care le vindem către ferme din grup sau din afara grupului

- Producem pe serie 6 milioane de capete de pui, undeva la 15 milioane de kilograme anual. Toată această cantitate merge către export. După investițiile din ultimul an avem o creștere pe partea de porc la 180.000 de capete anual. Avem și un sector de ouă de consum. Ne numărăm printre firmele veterane, am început în 1991 și am ajuns la o cifră de afaceri care se apropie de 50 milioane de euro anual și 370 de angajați

- Dacă SAPARD-ul ca proiect-pilot s-a desfășurat cu un succes extraordinar, noile reglementări ale AFIR duc ca de la proiectare până la semnarea contractului și implementarea proiectului să dureze chiar trei ani

- Imediat după Revoluție, cu entuziasmul de la acea vreme, s-a importat o cantitate foarte mare de alimente, carne, ouă pentru consum, lapte și societățile românești care până la acea vreme erau văduvite de un furaj bun au fost puse și în situația de a fi concurate de aceste firme care importau, iar piața a devenit invadată cu produse.

- Concomitent cu importurile s-au sistat și exporturile, am renunțat la piete importante precum Rusia și treptat și din cauza lipsei tehnologiei toate unitățile interne de creștere a animalelor s-au prăbușit

- De exemplu, noi producem 4-5 milioane de porci, iar Olanda produce 20 de milioane. Olanda, o țară care are o suprafață cât câteva județe din Transilvania și produce de patru ori mai mulți porci, dar au și vaci, produse lactate și păsări

- Dacă la păsări producem cam 95% din consum, la porc mai este mult până la atingerea necesarului de consum

Călin Muscă, acționar la Excelent Feed, Arad

- Problema majoră este că investițiile în agricultură au nevoie de o perioadă de amortizare mai lungă și atunci dacă vorbim de o investiție în procesare sau chiar într-o fermă nu poți să faci investiția acum și într-un an poți să produci. Dacă înființezi o fermă de carne, din acel moment ai nevoie de doi - trei ani pentru a începe să produci. Și atunci ai probleme când mergi la bancă pentru că trebuie să explici că ai nevoie de trei ani în care nu ai cum să plătești rate, dobândă etc

- Din punctul nostru de vedere, soluția pentru agricultură este integrarea plecând de la partea de vegetal, procesarea cerealelor, creșterea animalelor, procesare și în final să te adresezi clientului final. Ceea ce este dificil în acest lanț este o nevoie de finanțare foarte mare pentru că investițiile în tot ce înseamnă industria agroalimentară sunt foarte mari și durata de amortizare este mare. Astfel, este greu să te descurci doar cu un capital propriu

- Modelul de funcționare al ANAF este valabil pentru toți funcționarii publici, care în loc să aplice spiritul legislației aplică litera legislației. Dacă nu ai pus virgula cum trebuie sau ai greșit o cifră ai o problema, ți se cer informații suplimentare și ți se întoarce toată documentația. Hai să încercăm să fluidizăm un pic

- Eu nu văd nevoia de a exporta produsele, cel puțin momentan. România a consumat anul trecut 8 milioane de porci. Din aceștia, 4,1 milioane s-au sacrificat în țară, restul au venit din afară. Mai mult din aceștia sacrificați, 1,6 au venit tot de afară ca purcei și au fost crescuți aici. Dacă ne uităm că nu putem să ne acoperim consumul intern din producția proprie nu văd de ce trebuie să ieșim afară. Dacă ieșim afară, lăsăm loc mai mult multinaționalelor care au avantaje și dezavantaje. În general, multinaționalele din agricultură (vegetal) fac produsele aici, dar își exportă profiturile afară.

Omer Tetik, CEO al Băncii Transilvania

- România este o piață mare, dinamică, cu un consum în creștere. Germania, Franța, Olanda au un plan strategic de investiții. Dar investițiile nu sunt doar pentru alocare de buget, adică să cheltuim un milion de euro pentru autostradă sau agricultură, ci spun: cheltuim un milion de euro în infrastructură care în „X” ani ne va aduce „x” milioane de euro înapoi datorită faptului că transportul va fi mai ușor etc.. Încă ne lipsește partea aceasta în bugetare. Nicio țară nu are un plan de atragere a investițiilor străine, ci pentru atargerea investițiilor în general. Trebuie să avem o strategie pentru dezvoltarea economică. Dacă străinii sunt interesați, vin și investesc aici.

Alin Bălaj, acționar la Fab Industry Arad

- Activitatea de bază a firmei este aceea de construcții industriale, cu două subcategorii: execuție antrepriză generală și construire și închiriere clădiri industriale

- După 2012 am pus bazele unui proiect cu un prieten și anume prima trotinetă inteligentă din lume

- Anul trecut am finalizat cele două prototipuri, am fost prezent la târguri de inovații. Anul acesta am fost invitați de un accelerator în Singapore în primăvară și așteptăm reacții de acolo, iar în vara acestui an am fost invitați în Silicon Valley, de unde așteptăm potențiali investitori. Am investit circa 40.000 de euro până acum în acest proiect. După ce vom atrage un investitor, vom trece la pasul următor: marketing, promovarea produsului, producție etc. Dorim să atragem un investitor care să creadă în proiectul nostru și să-l ducem împreună la pasul doi

- Un alt proiect repornit de mine este construirea unui hotel în Arad, primul ibis styles din România.  Astăzi suntem la etajul 6 al hotelului, dorim să intrăm în domeniul ospitalității încă din anul 2007

- La nivelul grupului crește cifra de afaceri, am ajuns la aproape trei milioane de euro.

Florian Serac, director la Turism Felix, Bihor

- Nu ne-am ferit să cotăm societatea la bursă pentru că știam că în momentul în care venim pe bursă avem parte și de reclamă. Atunci când un investitor vede că este vorba de o SA știu că este vorba de o companie mare, serioasă

- Atât investitorii români, cât și investitorii străini din agricultură și turism au nevoie de o legislație stabilă pentru măcar 4-5 ani

- Administrația publică locală este cea care ar putea să creeze un mediu prielnic pentru dezvoltarea afacerilor. În primul rând, nu ar trebui să se mai construiască haotic, cu kitsch arhitecturale care strică imaginea unui oraș. De asemenea, ar trebui să se definitiveze infrastructura. Sunt multe proiecte care se pot face și care sunt la îndemâna administrației locale și ar trebui să le finalizez. În momentul de față, eu consider că Felixul este ținut în loc și din cauza acestor lucrări care nu se mai termină.

- Eu nu mă uit la numărul de turiști străini care vin pentru că din punct de vedere financiar nu mă interesează. Degeaba am turiști străini dacă după ce pleacă trebuie să investesc de două ori mai mulți bani decât mi-au adus ca să fac reparații. Tot ce înseamnă turist de calitate pe piața turistică din Europa. Mai buni sunt turiștii de patru stele din România.

Octavian Molnar, acționar la IFB Finwest, Arad

- Suntem o firmă cu capital românesc, activăm ca brokeri din 1994. Suntem una dintre puținele firme de brokeraj din Transilvania cu capital românesc. Am trecut cu succes peste criză, ne luptăm cu băncile străine și cu capitalul străin. Concurența cu capitalul străin este directă și dificilă. Avem o autoritate de supraveghere care nu a încurajat niciodată capitalul românesc

- Piața de capital a intrat într-un con de umbră după anul 2008. Dacă în 2008 aproape 60% din populația României era interesată de piața de capital, cred că acum procentele au coborât la 20%. Fiecare companie care are nevoie de capital pentru dezvoltare trebuie să se gândească la piața de capital pentru a găsi finanțare. Din păcate, Adeplast atunci când a vrut să se listeze a găsit bursa într-un moment nefavorabil pentru piața de capital. Astăzi ar fi avut mult mai mare succes

- Din păcate, se vine spre piața de capital atunci când companiile sunt supraîndatorate. Asta este o greșeală foarte mare. Nu se vine spre piața de capital atunci când compania este într-un moment favorabil. Și atunci există o reticență a investitorilor și se gândesc de ce să investească într-o firmă supraîndatorată

- Trebuie să se gândească dacă se împrumută de 20-30 milioane de euro că ajung la un grad de îndatorare de 70% și să ia mai puțini bani. Investitorii de pe bursă vor în general dividende. Dacă nu îi mai convine, vinde acțiunile.

Adrian Certezeanu, acționar la Benvenuti, Bihor

- În acest an, deși ne-am propus o creștere de 5-10%, vom depăși 20% creștere a cifrei de afaceri. Nu este doar meritul nostru, ci este și un trend de creștere al consumului ajutat de reducerea TVA

- Evoluția salariilor a fost accelerată. Nu spun că nu trebuie să crească salariul, ci din contră, dar a avea o creștere accelerată ne pune foarte mari dificultăți. În 2016 față de anul 2014 am crescut salariul mediu în magazinele noastre  cu 60%. Salariul mediu în companie este de circa 2.000 de lei lunar. Nu spun că este un salariu mare, dar dacă ne raportăm la creșterea accentuată care s-a produs, devine un salariu mare. Și devine din ce în ce mai greu să găsești personal. Tinerii încep să se aștepte la salarii foarte mari

- De exemplu, am asistat la discuția dintre doi tineri. Erau încă la facultate la Cluj. Unul dintre cei care lucrează part time și are un salariu de 2.400 de lei net în domeniul IT. Discuția nu a fost despre salariu, ci au spus: da, pentru început e bine. Cam la acest lucru trebuie să ne așteptăm când o să încercăm să recrutăm din facultăți personal. Eu nu mă lovesc foarte mult de această problemă pentru că avem multe magazine, unde nu avem nevoie de persoane cu studii superioare. Dar pentru o firmă care are nevoie de ingineri, IT-iști salariile sunt mari. Nu mai așteaptă nimeni să se formeze pe un salariu mic și să facă dovada că este capabil

- De unde să mai aducem personal? Nu mai are Bihorul de unde să aducă oameni. Este foarte bună soluția de a aduce muncitori din alte zone ale țării. Însă sunt sceptic că cei care vor să plece de acasă pentru a munci vin în Bihor și nu se mută în Italia de exemplu. Nu vom putea compara salariile de aici cu cele din vestul Europei nici peste zece ani.

Jean Podilă, acționar la Aqua President, Bihor

- Grupul din care fac parte mai multe companii înființate începând cu anul 1991 are activitate diversă, de producție, de comerț cu materiale de construcții și aranjamente pentru locuințe și în turism la Băile Felix

- România are 32,7% din potențialul de ape termale al Europei, dar stăm pe ultimul loc la exploatare. Băile Felix rămân un brand, dar nimeni nu s-a gândit la această stațiune. Avem turiști, lucrăm 12 luni pe an, dar ne întreabă unde se pot distra, nu sunt locuri de agrement. Sigur, eu condamn autoritățile locale care deși aveau fonduri nu au făcut nimic

- În exercițiul 2007-2013, România a primit 70 milioane de euro pentru promovare din care am reușit să cheltuim doar 23 milioane de euro, restul nu au putut fi cheltuiți din cauza birocrației

- Noi nu avem un minister, suntem agățați undeva. În Ungaria este cel mai mare contribuabil la PIB-ul Ungariei de exemplu.

Sursa:
Ziarul Financiar

Autor:
Mădălina Panaete