Noile generații de candidați aflați în căutarea primului loc de muncă cer salarii peste nivelul abilităților pe care le dețin, confirmă prezența la interviuri de angajare, dar nu se prezintă, iar în unele cazuri fac greșeli de ortografie, se plâng angajatorii.„Ne-am confruntat cu cereri de salarizare care nu erau justificate, prin prisma faptului că nu aveau o pregătire practică suficientă pentru jobul pe care îl vizau. Sunt tineri care se programează la un interviu și nu se prezintă, fără să anunțe“, a spus Daniela Necefor, managing partner la compania de consultanță și executive search Total Business Solutions (TBS).
Unul dintre motivele pentru care tinerii se programează la un interviu de angajare dar nu se mai prezintă în ziua discuției este reprezentat de faptul că au foarte multe opțiuni, în piață existând o gamă largă de oferte de muncă, în special în orașele mari precum București, Timișoara sau Cluj.
„Tinerii au suficient de multe oferte de la companii, de aceea nu se prezintă la interviuri. Este un lucru legat de seriozitate, dar nu pot generaliza, pentru că sunt și tineri care la vârsta de 21-22 de ani sunt foarte serioși“, a explicat Raluca Pârvu, business manager în cadrul companiei de consultanță în management și resurse umane BPI Group.
Pe de altă parte, Daniela Necefor spune că diversitatea joburilor entry-level este indusă candidaților care își caută primul job de către companiile care angajează în special tineri.
„Din păcate, mulți angajatori cer tineri, în unele cazuri sunt cerințe de candidați care au până în 40 de ani. Cu toate că este descriminatoriu, acest lucru se întâmplă. Probabil de aici pornește mesajul că tinerii ar fi căutați pe piața muncii“, a spus Daniela Necefor.
Cei care totuși ajung la interviurile de angajare nu vin suficient de bine pregătiți în ceea ce privește conținutul jobului vizat.
„Există un decalaj între așteptările angajatorilor și ceea ce oferă candidații. Ei au niște idei preconcepute care nu sunt potrivite cu realitatea din teren. Nu au noțiuni de bază despre organizare și planificare a activității, pe care noi, ca recrutori, ne dorim să le aibă încă din facultate“, a spus Raluca Pârvu.
O altă situație cu care se mai confruntă angajatorii este cea în care candidații nu cunosc regulile gramaticale ale limbii române.
„Tinerii fac multe greșeli gramaticale. Am avut un client care ne-a cerut să testăm limba română. Cred că s-a ajuns la aceste deficiențe din cauză că aproape toate examenele din cadrul universităților sunt de tip grilă“, a explicat Daniela Necefor.
Cu toate că angajatorii sunt nemulțumiți de calitatea pregătirii proaspeților absovenți de facultate, dar și de cerințele pe care le au încă de la primul job, totuși una dintre caracteristicile generației digitale este implicarea intensă în cât mai multe proiecte, arată rezultatele unui studiu realizat de firma de consultanță în resurse umane Hart Consulting împreună cu Școala Națională de Științe Politice și Administrative.
„Interesul scăzut al tinerilor nu este o caracteristică a noii generații, aceste lucruri s-au întâmplat mereu și cu generațiile anterioare. Există și tineri care se pregătesc foarte intens pentru interviuri, știu care este domeniul de activitate al companiei în care vor să se angajeze, dar și conținutul jobului vizat“, a spus Veronica Stoica, recruitment manager în cadrul firmei de recrutare și închiriere de forță de muncă temporară APT.
Un număr mai mare de ore de practică în timpul facultății, de consiliere și de orientare în carieră, dar și o comunicare eficientă între angajatori și candidați sunt doar câteva soluții propuse de recrutori pentru a îmbunătăți pregătirea tinerilor care sunt la început de carieră.
„Angajatorii trebuie să aibă un mod de comunicare pe înțelesul tinerilor. În prezent există canale de social media, ceea ce în urmă cu zece ani nu exista. Astfel, stilul de comunicare al angajatorului trebuie să fie structurat pe noua caracteristică a tinerilor“, a spus Veronica Stoica.
Mai mult, reprezentanta Total Business Solutions precizează faptul că orele de consiliere în carieră, dar și o prezentare a pieței muncii trebuie să fie pusă la dispoziția tinerilor încă din timpul liceului. „Sunt domenii în care se caută candidați, iar tinerii nu cunosc acest lucru, de exemplu în inginerie unde se oferă și salarii mari“, a explicat Daniela Necefor.
E nevoie de mai multă practică
În ce privește orele de practică sau intern-ship-urile pe care le parcurg studenții, numărul acestora trebuie să fie mai mare, iar mediul de business, în special firmele antreprenoriale, să fie deschise în a colabora cu universitățile.
„Se observă o evoluție a parteneriatelor în ultimii ani, însă aici vorbim doar de multinaționale, există o masă de companii care nu sunt dispuse să colaboreze cu universitățile. La dimensiunea populației de studenți în an terminal, doar un număr infim de tineri ajung în asemenea proiecte”, a precizat Raluca Pârvu.
0 comments :
Trimiteți un comentariu