La apogeul creșterii economice, în 2008, Slovenia, o fostă republică Iugoslavă, era după anumiți indicatori economici mai bogată decât Cehia, singura economie est-europeană cu statutul de stat dezvoltat. Criza financiară mondială și criza euro au paralizat sistemul bancar din micului stat de sub Alpi și i-au blocat progresul economic.Însă Slovenia s-a pus pe picioare singură, fără ajutor internațional, și a rămas una dintre cele mai bogate economii est-europene. Acum, când economia a reintrat în ciclul de boom, alte probleme se fac simțite, cum ar fi nevoia de creștere a salariilor la nivelul celor din Vest și presiuni internaționale ca guvernul să-și reducă influența în economie.
Înainte ca Slovenia să adopte euro, în 2007, economia creștea puternic, propulsată de exporturi.
Producătorii sloveni de echipamente pentru schiat sunt în top 10 mondial. În general producătorii sloveni de echipamente sportive și pentru drumeție și-au făcut loc pe scena globală. Revoz, o subsidiară a Renault, este singurul exportator auto sloven. Compania produce acum modelele Twingo, Smart For Four și Clio IV. Revoz avea la sfârșitul anului 2016 aproape 2.500 de salariați. Spre comparație, Automobile Dacia are în jur de 14.000 de salariați. Însă și populația României este de aproape zece ori mai mare decât cea a Sloveniei. Lek, o companie a grupului internațional Sandoz, vinde produse farmaceutice. Akrapovic furnizează piese high-end pentru motociclete de curse. Iar Gorenje, producător de electrocasnice, este o marcă bine-cunoscută în Europa care vinde chiar și în China, nota în 2005 ziarul german Der Spiegel.
În 2008, Slovenia avea un PIB per capita exprimat în standardele puterii de cumpărare de 90% din media UE. În Cehia, PIB per capita era de 84% din media UE. În 2016, anul celor mai recente date ale Eurostat, indicatorul era de 83% din media UE, aceasta după o stagnare care a durat din 2010. În cazul Cehiei, indicatorul este de 88%.
Criza a lovit dur sistemul bancar și în 2013 guvernul sloven a trebuit să facă rost de fonduri de bailout de 4,8 miliarde de euro pentru băncile deținute de stat. Slovenia, cândva descrisă ca „Elveția Balcanilor“, era pe cale să devină, pentru unii, un nou Cipru, unde ar fi urmat să fie confiscate depozitele și să fie reduse dramatic cheltuielile. Bailout-ul a fost acoperit însă cu fonduri proprii. Guvernul nu s-a îndreptat către FMI, Comisia Europeană și BCE, cum a făcut, spre exemplu, Grecia, ci spre piețele externe. Între timp, guvernul începuse să aplice o serie de măsuri de austeritate și țara a reușit să păstreze încrederea investitorilor internaționali, notează Politico. De asemenea, guvernul promisese Comisiei Europene că până în 2017 va privatiza cea mai mare bancă, Nova Ljubljanska Banka, promisiune pe care nu și-a respectat-o pentru că prețul ar fi fost prea mic. Statul controlează circa 45% din sistemul bancar și 50% din economie. În ultimele două luni, ministerul de finanțe și-a reînnoit promisiunea că va privatiza cele mai mari bănci, sursele crizei bancare, dar de data aceasta până în 2019. Guvernul ar urma să facă anul acesta oferte publice pentru Nova Ljubljanska Banka și Abanka. Nicio vânzare majoră nu este așteptată înainte de alegerile generale din această primăvară. Bailout-ul bancar a trimis datoria publică a Sloveniei de la sub 25% din PIB în 2008 la 78% din PIB în 2016. Nivelul a început să scadă. Însă și surplusul comercial a început să scadă, de la 859,5 milioane de euro în primele 11 luni din 2016 la 776,6 milioane de euro în perioada similară a anului trecut, aceasta pentru că importurile au crescut mai rapid decât exporturile, notează SeeNews, care citează date oficiale. Exporturile au crescut cu 13,5%, în timp ce importurile au avansat cu 14,4%. În noiembrie, Slovenia avea un deficit comercial de 2,5 milioane de euro. Încrederea consumatorilor a atins în decembrie un nivel record. Creșterea economică s-a situat la 4,4% în 2017, iar guvernul estimează un avans de 3,9% în acest an.
În aceste condiții, pentru a profita de condițiile economice favorabile, mai multe sindicate din sectorul public intenționează să facă greve, cerând salarii mai mari. Bogdan Cojocaru
Ministerul muncii a propus majorarea salariului minim cu 4,7%, la 842,8 euro pe lună, ceea ce ar însemna un salariu brut de 638,4 euro. Sindicatele vor bani și mai mulți. Companiile nu sunt dispuse să facă acest efort. Salariul mediu net lunar era în noiembrie de 1.151 euro, cu aproape 6% mai mare decât în noiembrie anul trecut. Salariul mediu brut a fost de 1.757 euro. Poziția guvernului este că cele mai multe cereri pentru majorări salariale nu sunt acceptabile pentru că nu pot fi justificate de productivitate și de creșterea economică și pot amenința consolidarea bugetară. Anul trecut, Slovenia a avut un deficit bugetar de 0,8% din PIB. Banca centrală a cerut guvernului să fie prudent cu cheltuielile pentru că riscă să rateze țintele bugetare. Rata șomajului este de aproape 9%.
0 comments :
Trimiteți un comentariu