Creșterea economică a României se va tempera în acest an la 4,6% și la 3,5% în 2019 din cauza incertitudinilor fiscale, înăspririi condițiilor monetare reale și a creșterii economice bazate prea mult pe consum în 2017, și în paralel se va depăși temporar limit superioară a intervalului de variație al țintei de inflație în acest an, sunt de părere analiștii Unicredit.”Anticipăm o temperare a creșterii economice la 4,6% în 2018 și la 3,5% în 2019 din cauza incertitudinilor fiscale, înăspririi condițiilor monetare reale și a creșterii economice bazate prea mult pe consum în 2017. Estimăm o depășire temporară a limitei superioare a intervalului de variație al țintei de inflație pe parcursul anului 2018, fapt care va forța BNR să înăsprească condițiile monetare. Pincipalele riscuri sunt fiscale și politice, cele din urmă referindu-se la încercările de a limita independența justiției. România riscă un conflict cu Comisia Europeană pe cele două subiecte”, se arată în raportul trimestrial al băncii.
În opinia lor, creșterea economică ar putea încetini chiar mai accentuat dacă va fi nevoie de creșterea taxelor sau reducerea cheltuielilor publice pentru a menține deficitul bugetar sub 3% din PIB.
Analiștii Unicredit estimează că inflația totală va părăsi intervalul țintit de 1,5-3,5% în T1 2018 și ar putea crește până în preajma nivelului de 5% pe parcursul verii, în timp ce inflația de bază (excluzând prețurile volatile și administrate) va depăși 4%.
Inflația ar putea reveni în intervalul țintit în T4 2018, când creșterile mari de prețuri din T4 2017 – din cauza scumpirii alimentelor și a măsurilor fiscale – vor fi eliminate din baza de calcul. ”Anticipăm că inflația totală și cea de bază se vor situa în preajma nivelului de 3% în 2019”.
BNR a efectuat prima majorare a dobânzii de politică monetară în data de 8 ianuarie 2018. Creșterea dobânzii de politică monetară cu încă un punct procentual ar alinia nivelul dobânzilor la cel al inflației estimate pentru 2019. Dacă banca centrală va majora dobânda mai puțin, presiunile de depreciere asupra leului ar putea reveni.
”Dat fiind faptul că e posibil ca BNR să protejeze leul de deprecieri abrupte, dobânzile interbancare ar putea crește chiar dacă banca centrală majorează mai puțin dobânda de politica monetară. Astfel, alegerea BNR este între o ajustare controlată și una necontrolată a dobânzilor”.
Analiștii cred că leul rămâne prea puternic, în pofida faptului că intervalul de tranzacționare pentru EUR-RON s-a mutat deasupra nivelului de 4,60. Nivelul de 4,70 ar putea fi atins dacă banca centrală nu va crește dobânda de politică monetară în lunile următoare. Majorarea dobânzii de politică monetară pe măsură ce inflația crește ar putea limita volatilitatea cursului de schimb și ar asigura atractivitatea titlurilor de stat în monedă locală odată ce inflația va scădea spre 3%.
Deficitul bugetar s-ar putea situa peste 3% din PIB în 2018 în cazul în care guvernul nu va majora impozitul pe venit pentru veniturile mari și nu va tăia din nou investițiile publice. Mai mult, este posibil să fie nevoie ca programul anunțat de majorări ale salariilor și pensiilor să fie temperat pentru a menține deficitul bugetar sub 3% din PIB în 2019. Între timp, este probabil ca deficitul bugetar structural să depășească 5% din PIB până la finalul anului următor, nivel atins ultima dată în 2008.
Raportul arată că România este singura țară din Europa Centrală și de Est în care veniturile în creștere stimulează inflația mai mult decât prețurile locuințelor. Acestea din urmă cresc într-un ritm mai încet decât cel din regiune din cauza averii financiare a populației mai mici și a convergenței prețurilor locuințelor la plafonul de 72.500 euro din programul “Prima Casă”.
Cu toate acestea, este puțin probabil ca acest preț maxim pentru care se acordă garanții de stat să oprească piața imobiliară din creștere. Chiar dacă volumul construcțiilor finalizate – comerciale, industriale, logistice și rezidențiale – ar putea avea o creștere de două cifre, avansul investițiilor fixe ar putea fi inferior celui din Europa Centrală din cauza unei ponderi mai mari a infrastructurii în totalul construcțiilor și a reducerii investițiilor publice în anii următori.
”În pofida majorării deficitelor bugetar și al contului curent, suntem de părere că România va rămâne în categoria țărilor recomandate pentru investiții deoarece datoria publică și cea externă rămân reduse. Creșterea rapidă a stocului datoriei - publice și externe – este implauzibilă deoarece nevoia brută anuală de finanțare a guvernului rămâne sub 6% din PIB, în timp ce sectorul privat continuă să iși reducă datoria externă”.
La capitolul riscuri, Unicredit menționează două conflicte posibile cu Uniunea Europeană (UE), unul cauzat de politica fiscală laxă, iar al doilea cauzat de modificările legilor justiției adoptate de Parlament în decembrie 2017.
În plus, o nouă procedură de deficit excesiv ar putea fi inițiată în 2019. Este posibil chiar ca lansarea ei să aibă loc deja anul acesta dacă deficitul conform standardelor europene (ESA) a depășit 3% din PIB în 2017.
0 comments :
Trimiteți un comentariu