Dispute aprinse pe tema recesiunii între Comisia Economică a Senatului și președintele Consiliului Fiscal: Există riscul majorării costurilor de împrumut ale statului

Ionuț Dumitru, economistul șef al Raiffeisen Bank și președintele Consiliului Fiscal, s-ar putea afla în incompatibilitate, iar declarațiile sale sunt în măsură să influențeze piața și costurile de creditare ale statului, a declarat la întâlnirea de miercuri senatorul Daniel Zamfir, șeful comisiei.

Comisia economică a Senatului l-a invitat pe Ionuț Dumitru pentru a explica de ce consideră că România va intra în recesiune. Zamfir a apreciat că, făcând o astfel de afirmație, care este în măsură să influențeze piața financiară și să majoreze costurile de împrumut ale statului, banca la care lucrează Dumitru și care este unul din creditorii importanți ai statului ar putea obține avantaje.

Dumitru a respins ideea de incompatibilitate, invocând prevederile legale de desemnare a președintelui Consiliului Fiscal, care nu se referă la cazul unei funcții într-o bancă comercială.

Președintele Consiliului Fiscal a invocat un studiu al BNR din anul 2015 în care se estimează că o creștere a datoriei publice undeva între 40% și 45% din PIB ar inhiba creșterea economică, iar probabilitatea de recesiune crește foarte mult, la peste 50%. Datoria publică de acum, de 35% din PIB, nu este foarte departe de pragul menționat, mai ales pe fondul reducerii ritmului de creștere economică, a spus Dumitru.

Replica senatorilor a mers de la comparații între nivelul datoriei publice între țările din Europa, multe, inclusiv state din Est, depășind nivelul de 60% din PIB prevăzut de Tratatul de la Maastricht, la evoluția datoriei publice în ultimii ani, care a scăzut ca pondere în PIB, pe fondul creșterii economice accelerate. Potrivit Eurostat, 15 state membre au avut la finele anului trecut rate ale datoriei publice mai mari de 60% din PIB, cel mai mare fiind înregistrat în Grecia (178,6%), Italia (131,8%), Portugalia (125,7%), Belgia (103,1%) și Spania (98,3%). În Ungaria datoria publică este 80% din PIB.

Conform FMI, spune Dumitru, România ar putea avea, în cazul în care nu apar schimbări în politica economică, cel mai rapid ritm de creștere a datoriei publice din Europa, urmând să ajungă în 2027 la 60% din PIB, un nivel care s-ar putea dovedi, la nivelul de dezvoltare a României, prea mare.

Discuția a mai atins și nivelul și evoluția investițiilor străine directe, sacrificarea investițiilor publice pentru menținerea deficitului bugetar, precum și modul de realizare și interpretare a previziunilor economice. O altă temă a fost cea a colectării veniturilor bugetare. „Dacă România ar colecta TVA ca Bulgaria, am avea 3,8 miliarde de euro în plus pe an, o autostradă mare în fiecare an. Noi colectăm 64%, bulgarii 85% din TVA. Dacă am atinge nivelul de colectare din Bulgaria astfel de discuții nu ar mai avea sens", a afirmat Ionuț Dumitru.

Sursa:
Ziarul Financiar

Autor:
Dorin Oancea