WebDollarul este una dintre singurele monede digitale lansate pe un blockchain propriu, realizat în limbajul de programare JavaScript, supranumit „limbajul internetului”, spune tânărul Ionuț Budișteanu. La 24 de ani, el își propune să ofere utilizatorilor, prin proiectul SĂU, ocazia de a mina și a câștiga bani cu ajutorul browserului de internet. Care sunt șansele lui de reușită?La 24 de ani, inventatorul Ionuț Budișteanu a lansat împreună cu o echipă de români moneda digitală WebDollar, despre care spune că va deveni moneda internetului și se axează pe descentralizare și universalitate.
„WebDollar este o monedă digitală făcută de noi de la zero, scrisă pe un blockchain de JavaScript de la zero. Suntem primul sau al doilea blockchain scris pe JavaScript din lume, pentru că toți ceilalți au vrut să cloneze bitcoin, au luat bitcoin, au schimbat cinci linii de cod și aia a fost. Foarte puține blockchainuri sunt de la zero, maximum 15, iar unul dintre ele este al nostru. Vrem să facem o monedă a internetului, și ca să fie o monedă a internetului trebuie să folosești Java, pentru că este cel mai folosit limbaj de programare. Orice dispozitiv electronic care are internet are un browser pe care rulează JavaScript”, a spus Ionuț Budișteanu, în cadrul unei conferințe TEDx.
Platforma WebDollar oferă tuturor utilizatorilor ocazia de a mina monedă și de a câștiga bani în schimbul acestor monede. Minarea poate fi efectuată direct din browserul de internet, indiferent de complexitatea computerului sau de puterea de calcul a acestuia. Un blockchain este consolidat prin minare, iar toate tranzacțiile care circulă prin intermediul acelui blockchain sunt validate de mineri sau de „pooluri” de mineri. „Poolul este un grup de minare. În blockchainuri este o competiție pe care unul singur o câștigă o dată la 40 de secunde în cazul nostru, 10 minute în cazul bitcoin. Practic, cine are cea mai mare putere de calcul pentru a rezolva problema matematică respectivă câștigă 12,5 bitcoin odată la 10 minute. În sistemul nostru, îți dăm posibilitatea de a-ți crea propriul pool, poți mina și primi banii pe secundă. Avem acum 9.000 de calculatoare care minează solo. Toată lumea concurează pentru următorul pool de 6.000 de WebDollari. Acum, 100.000 de WebDollari echivalează cu 250 de euro în trading”, spune Budișteanu.
Pentru a putea fi achiziționată, și nu doar obținută prin minare, o criptomonedă trebuie să fie listată pe o platformă de exchange, cea mai mare din lume fiind Binance. „În momentul de față nu ne-am listat pe exchange, am lansat proiectul abia acum o lună. Acum trebuie să terminăm poolurile de minare și sperăm ca într-o lună să ne listăm și pe exchange. Fiind o comunitate foarte descentralizată, nu avem bani să plătim către Binance 5 milioane de dolari ca să intrăm pe exchange. Creștem organic comunitatea, exact cum a fost cu bitcoin.”Proiectul își propune să se bazeze pe descentralizare. „WebDollar este un protocol open source, suntem o comunitate, nu o firmă, fundație sau organizație. Vrem să facem ceva similar cu bitcoin, să nu fie centralizat și să nu fie controlat de o companie, de investitori. Noi nu am acceptat niciun fel de prevânzare, niciun fel de investitori”, explică programatorul.
Tehnologia blockchainului este testată de mai mulți jucători mari din industriile lumii, în special în sfera contabilă și cea bancară. Bănci precum JPMorgan Chase și UBS testează tehnologii precum cea a criptomonedei Ripple pentru a transfera bani cu taxe mai mici. „Ripple nu este un blockchain, este un sistem foarte centralizat în care peste 70% dintre monede le au creatorii. (...) Noi chiar suntem în contact cu cei de la Google, pentru că toată lumea încearcă să creeze un sistem financiar foarte bun.”
Ionuț Budișteanu face programare de peste 15 ani și a fost unul dintre pionierii domeniului în România. „Fac programare din clasa a III-a. Am început să învăț singur pentru că îmi doream să construiesc un joc. În clasa a III-a făceam filme 3D, iar în clasa a patra am vrut să învăț mai mult pentru a crea jocul. Aveam tutoriale pe CD, cumpăram CD-uri, îmi amintesc că mă duceam la școală cu discheta și îmi luam coduri de acolo”, își amintește Ionuț Budișteanu.
Însă, câțiva ani mai târziu, acesta a devenit interesat de tehnologia din spatele criptomonedelor. „Eu mai am o firmă în Râmnicu Vâlcea unde produc roboți industriali, iar la început nu am dat atât de multă atenție blockchainului. Nu aprofundasem, știam doar lucrurile de bază, știam că e un sistem descentralizat, știam că se bazează pe o putere mare de calcul, dar aveam impresia vagă că e un sistem cam tras de păr. Apoi am văzut că nu este așa, că funcționează foarte bine și am decis să îl facem pe al nostru.”
Acum, prin noul proiect, Ionuț Budișteanu vrea să rezolve atât problema unei monede unice a internetului, cât și cea a sistemelor financiare, pe care le consideră imperfecte. „Problema este că sunt bănci care merg una față de alta pe încredere. În sistemele noastre totul e despre descentralizare și neîncredere, iar băncile se bazează total pe încredere. În multe țări sunt probleme cu sistemele bancare, și în Statele Unite, și în Mexic. Consider că monedele digitale pot rezolva această problemă pentru că poți verifica istoricul tranzacțiilor, pentru că atunci când te duci la un exchange, oriunde să scoți banii respectivi, trebuie să treci prin procedura de KYC (n.red.: Know Your Customer – procedura de identificare prin care orice portofel virtual este asociat unei persoane). Din punctul meu de vedere, viitorul va fi al monedelor digitale, pentru că totul este într-o continuă schimbare.”
Deși astăzi este pornit să schimbe lumea finanțelor și internetul, Budișteanu își amintește că în liceu toată lumea îi spunea că se joacă prea mult pe calculator. „Toată lumea spunea că fac ceva cu carduri. A trebuit chiar să mă mut de la un liceu, pentru că am fost acuzat că am spart conturile profesorilor. Întotdeauna ești asociat cu lucruri ilegale, că ești pe calculator. Culmea, oamenii care stau pe calculator sunt cei care schimbă lumea. (...) Nu îmi place că oamenii sunt întotdeauna interesați de lucrurile negativiste. Și noi, românii, suntem foarte prost văzuți în străinătate. S-a creat această ștampilă, iar străinii au învățat-o foarte ușor. Greu de învățat că românii sunt inteligenți, greu de învățat că românii fac lucruri interesante.”
0 comments :
Trimiteți un comentariu