A treia ediție a top 1.000 cele mai mari companii din România certifică importanța acestui produs pentru businessul românesc.Primele 1.000 de companii merită analizate îndeaproape pentru că evoluția lor dă măsura evoluției întregului ecosistem al afacerilor locale. Cele 1.000 de companii au o cifră de afaceri cumulată de 745 miliarde lei, reprezentând 47,7% din totalul cifrei de afaceri pe 2018, de 1.571 miliarde lei.
Ponderea top 1.000 crește de la 47% la 47,4% pentru că dinamica cifrei de afaceri cumulate a primelor 1.000 de companii, de plus 15%, a fost mai mare decât dinamica cifrei de afaceri cumulate pentru toată economia de 10%. Top 100 are o pondere de 25%, iar top 10 de 8%.
Ce înseamnă asta? Înseamnă că avem o concentrare din ce în ce mai mare în economia românească, adică cei mari devin și mai mari. Este un trend care merită să fie subliniat și analizat pentru că este bine să ai jucători mari și puternici, dar este bine să ai și concurență și companiile mici să alerge măcar la fel de repede ca cele mari.
Ziarul Financiar a dezvoltat de-a lungul timpului zeci de anuare și suplimente.
Însă top 1.000 are ceva special. Este cel mai „greu“ anuar dintre toate. Are o greutate de 160 mld. euro.. Iar complexitatea acestuia constă în modul în care descrie, cu acuratețe, ce se întâmplă cu adevărat în economia românească.
Cele 1.000 de companii care reprezintă practic jumătate din businessul românesc sunt fiecare în centrul unui ecosistem: clienți, furnizori, angajați, finanțatori și alți stake-holderi. Toți sunt influențați sau influențează la rândul lor, în funcție de puterea lor financiară sau economică, viața fiecăruia dintre cei 1.000 de primi jucători din economie.
De deciziile luate de o firmă precum Automobile Dacia, aflată pe primul loc după cifra de afaceri în 2018, cu 24,7 miliarde lei, depind nu numai cei 14.723 de angajați, ci și alte sute de mii de salariați din industrii conexe.
Dacia, OMV Petrom, Rompetrol, Kaufland, Ford, BAT, Lidl sau Lukoil, adică primii 10 jucători din economie în 2018, reprezintă circa 10% din businessul total, însă influența lor directă în economie este mai mare de 10%, fiind poate până la un sfert.
Dacă top 1.000 este esența businessului românesc, atunci top 10 este esența esenței. Ce ne spune esența esenței despre evoluția economiei în 2018? Că mașinile și retailul sunt locomotivele economiei - mașinile atât prin fabricare (Dacia, Ford), cât și prin combustibilul care le alimentează (OMV Petrom, OMV Petrom Marketing, Rompetrol Rafinare, Rompetrol Downstream, Lukoil). Deci șapte din primii zece mari jucători sunt din aria auto – producători de mașini sau de combustibili pentru mașini. Mai sunt doi retaileri (Kaufland, Lidl), care își fac loc pas cu pas spre vârf și un producător și comerciant de țigarete (BAT). Confirmând tendința, pe locul 11 și 12 se bat pentru a intra în top 10 Carrefour (retail) și StarAssembly (Uzina de motoare Daimler).
La intersecția între retail și auto sunt OMV Petrom Marketing și Rompetrol Downstream, companiile care reprezintă partea de comerț a coloșilor din petrol, OMV Petrom și Rompetrol.
În context, este de analizat de ce austriecii de la OMV Petrom și kazahii de la Petrom preferă să împartă activitățile de marketing și vânzare a carburanților în companii separate. Este și mai interesant că în ultimii ani, 2017-2018, OMV Marketing cu doar 210 salariați are o cifră de afaceri chiar mai mare decât a companiei-mamă a OMV Petrom.
Pentru o companie cotată la Bursa de Valori cum este Omv Petrom SA este neobișnuit ca o subsidiară a sa, OMV Petrom Marketing SA, să aibă o cifră de afaceri mai mare decât societatea-mamă.
Este o întrebare dacă în Austria, OMV SA, de asemenea cotată, la bursa din Viena, are o subsidiară OMV Marketing care să aibă o cifră de afaceri mai mare decât cea a companiei-mamă.
Trecând peste aceste aspecte de organizare contabilă și optimizare fiscală, dominația top 10 companii din România de către firme din auto și producția de combustibil petrolier poate deveni o provocare pentru următoarele decenii.
Astăzi în lume se discută serios despre noi modele de business în industria de automobile: mașini electrice, mașini autonome. România a crescut pe baza petrolului și a industriei auto în ultimii 30 de ani și noile tendințe vor pune la grea încercare această coloană vertebrală a businessului românesc, bazată pe mobilitate.
Noile soluții de mobilitate urbană și interurbană pot veni ca un tăvălug în următorii ani astfel încât să avem de-a face cu așa-numitul fenomen de disruption. Este remarcabil totuși, până să vorbim de viitor, faptul că unul dintre cei mai mari producători de automobile din lume, Ford, și-a majorat substanțial cifra de afaceri în 2018 față de 2017, de la 4,8 mld. lei la 10,5 mld. lei.
Din expertiza pe care o are, România va putea avea un cuvânt de spus în viitor în industria auto și în noile metode de alimentare cu energie electrică, având în vedere potențialul energetic, însă ar fi necesar un curaj mai mare al implicării jucătorilor locali, eventual și cu ajutorul statului, spre exemplu în conceperea unui automobil electric local, așa cum face Turcia.
Aceasta este doar o linie care se poate desprinde din analiza acestui top, însă pe fiecare segment industrial: materiale de construcții, industrie alimentară, transporturi, agricultură, hoteluri și restaurante, top 1.000 ne poate da ipoteza, dar și concluzia asupra fiecărei probleme din economia românească. Nu ne rămâne decât să încercăm o demonstrație.
0 comments :
Trimiteți un comentariu