În formele severe de Covid-19, nu ucide coronavirusul, ci răspunsul sistemului imunitar. Nu este nevoie de un sistem imunitar puternic, ci de unul echilibrat, au explicat mai mulți medici spanioli, citați de Euronews.Pandemia de Covid-19 pune oamenii de știință în fața unei mari provocări. Virusul se răspândește atât de rapid, încât medicii de pe teren sunt prea ocupați să salveze vieți ca să mai ducă până la capăt studii științifice de amploare, scrie Euronews. Sunt deja sute de rapoarte de observație științifică, ale echipelor de medici din diferite colțuri ale lumii lovite de epidemie, iar această avalanșă de informații poate duce la confuzie.
Jurnaliștii de la Euronews au strâns câteva date confirmate despre Covid-19
- Jumătate dintre cei infectați nu dezvoltă simptome, dar sunt un vector de transmitere a bolii
- Cei mai mulți pacienți au simptome moderate
- La pacienții cu forme severe, nu virusul ucide, ci o reacție necontrolată a sistemului imunitar, o furtună de citokine care poate afecta mai multe organe vitale
- Nu se știe de ce unii pacienți, indiferent de vârstă, au simptome severe
- Virusul poate ataca sistemul nervos. În anumite cazuri, insuficiența respiratorie este legată de insuficiența neurologică, nu de pneumonie
- Nu se știe când încetează să fie contagioși pacienții vindecați
- Nu se știe cât durează imunitatea după ce ai fost infectat.
- Lucrurile care s-au schimbat, de la izbucnirea pandemiei și până acum, au determinat guvernele lumii să ia decizii care s-au tot schimbat în ultimele trei luni, de la purtarea măștii, până la simptomele bolii sau metodele de tratament.
Medici din prima linie, de la spitale din Spania au explicat pentru Euronews ce au observat de când tratează bolnavii de Covid-19.
Șeful secției de boli infecțioase de la spitalul Germnas Trias I Pujol de la Barcelor, Roger Paredes, a explicat care sunt fazele infectării cu virusul SARS Cov-2.
- Faza virală, când virusul se înmulțește rapid în sistemul respirator. Simptomele sunt asemănătoare unei răceli și dispar spontan în 6-10 zile, la 80% dintre pacienți.
- Pentru ceilalți 20% dintre pacienți apare faza pulmonară. Se dezvoltă o pneumonie specifică, ambii plămâni sunt afectați și intervine insuficiența respiratorie.
- În jur de 10% dintre pacienți dezvoltă o furtună de citokine, un răspuns inflamator al sistemului imunutar necontrolat, care duce la o fază severă a bolii și o stare critică, urmată uneori de deces.
Care este adevăratul ucigaș în Covid-19?
Medicii spanioli au observat că nu o încărcătură virală mare duce la deces, ci sindromul furtunilor de citokine.
Furtuna de citokine este o problemă cu care ne confruntăm adesea la terapie intensivă, spune Rafael Manez, șeful secției de ATI de la Spitalul Bellvitge de lângă Barcelona. Aceasta poate fi declanșată de alte infecții sau chiar anumite medicamente.
“Problema este că nu avem tratament nici pentru virus, nici pentru răspunsul inflamator. Avem doar tratamente de suport pentru a proteja organele vitale ale pacientului”, adaugă medicul. Doctorii folosesc ventilatoare sau medicamente pentru a controla tensiunea arterial sau corticosteroizi pentru a reduce inflamațiile.
O altă pistă de tratament este folosirea medicamentelor pentru a bloca interleukina-6, o citokină inflamatorie produsă de sistemul imunitar. Furtunile de citokine au loc mereu în timpul sezonului de gripă, dar, din cauza ratei infectării crescute în cazul Covid-19, medicii au mai mulți bolnavi decât pot trata.
Infecționistul subliniază că există o nuanță în afirmația că un sistem imunitar puternic luptă mai bine cu boala. El spune că e nevoie de un sistem imunitar echilibrat, nu puternic.
Roger Paredes face un studi clinic pe trei ani cu Remdesivir, dar spune că mecanismele furtunilor de citokine nu sunt foarte cunoscute.
Răspunsul inflamator este o reacție naturală a sistemului imunitar. Este nevoie să fie remediată dauna celulară. La pneumonia normală, germenii afectează țesutul pulmonar, iar sistemul imunitar generează un răspuns inflamator pentru a o stopa. Sistemul imunitar distruge anumite celule pentru a repara țesutul afectat. În cazul coronavirusului însă, nu sunt trimise câteva celule, ci o mulțime de celule care generează un răspuns inflamator necontrolat, nu doar în plămâni, ci în întreg organismul.
Au fost cazuri de afectare renală, intestinală sau coronariană. Se crede că unii pacienți cu dureri intense de cap ar putea avea encefalită (inflamația creierului).
Nu se știe care sunt factorii care predispun pacienții să dezvolte sindromul. Vârsta este importantă, cea mai mare parte a celor cu forme grave au peste 70 de ani. Oamenii de știință cred că genetica joacă un rol important în cazurile pacienților tineri care au sindromul.
Când, indiferent de vârstă, are loc o furtună de citokine, degradarea este rapidă și este important să se identifice semnele precoce. Infecționistul Rafael Manez spune că obezitatea crește pericolul unui răspuns imunitar.
Medicii ATI spanioli au observat că virusul poate ataca sistemul nervos central. Mai mulți bolnavi cu insuficiență respiratorie nu simt lipsa oxigenului sau fac pneumonie. El crede că asta se întâmplă pentru că sistemul nervos nu reușește să gestioneze respirația corect.
De asemenea, pierderea mirosului și a gustului, raportate frecvent, ar putea fi, de asemnea, legate, de sistemul nervos central.
Medici din întreaga lume raportează cazuri de manifestări neurologice care sugerează că virusul poate afecta sistemul nervos central, apar cheaguri de sânge, amețeală, confuzie sau convulsii. New York Timesc scrie că Spitalul din Brescia, din Italia, a deschis o secție separate, NeuroCovid.
Și la Wuhan, în China, epicentrul pandemiei a emis un raport în care arătat că 36,4% din cei 214 pacienți au dezvoltat diferite grade de afectare neurologică. Și celelalte coronavirusuri izbucnite, SARS și MERS, au afectat sistemul nervos central. Toate studiile arată că aceste cazuri sunt rare, dar nu trebuie subestimate.
Ce se întâmplă cu bolnavii de Covid-19 după ce se vindecă?
Chiar dacă oamenii de știință lucrează, gradual, să înțeleagă mai bine boala, rămân multe neclarități în ceea ce privește viitorul pacienților care s-au vindecat, cum ar fi cât timp vor fi imuni și efectele pe termen lung asupra organelor lor.
În Spania, pacienții externați rămân încă două săptămâni în carantină la domiciliu, înainte de a fi testați din nou. Nu se știe pentru cât timp acești pacienți rămân un vector de transmitere pentru ceilalți. Testele PCR nu au rezultate 100% sigure. Și va depinde de testele de anticorpi în grupe mari de populație.
În timp ce multe guverne își pregătesc planurile de ieșire din izolare, Centrul European de Control și Prevenire a Bolilor a avertizat că graba ar putea duce la o nouă explozie a cazurilor. Și medicii spun că, în ciuda progreselor științifice, izolarea și igiena sunt cele mai bune bariere pentru virus până în present.
“Nu știam nimic. Am crezut că nu se poate întâmpla cu toate lucrurile pe care le știam. Criza asta ne-a arătat cât de vulnerabili suntem”, a mai spus Dr. Rafael Manez.
0 comments :
Trimiteți un comentariu