Companiile germane, cei mai mari investitori din România, cer implementarea modelului de muncă flexibilă Kurzarbeit. ”Avem nevoie de această flexibilizare pentru a avea o revenire rapidă a economiei”

Companiile germane din România, reprezentate de Camera de Comerț și Industrie Româno-Germană (AHK România), cer implementarea modelului de muncă flexibilă Kurzarbeit, susținând că această flexibilizare va ajuta la o revenire rapidă a economiei locale.

”Având în vedere că este ultima zi de stare de urgență, comunitatea noastră de business nu știe la ce să se aștepte de mâine. Este un status de instabilitate pentru comunitatea de business. Implementarea modelului Kurzarbeit ar putea să ne ofere predictibilitate și speranță pentru o revenire rapidă a economiei românești. Suntem convinși că acest instrument ne va ajuta foarte mult și că poate fi implementat și în România. Comunitatea de afaceri are nevoie de flexibilizare în contextul actual. Avem nevoie de această flexibilizare pentru a avea o revenire rapidă a economiei”, a declarat Sebastian Metz, director general al AHK România, în cadrul unei videoconferințe.

Dragoș Anastasiu, președintele AHK România, susține că mediul de business din România s-a pus de acord asupra necesității implementării modelului german de flexibilizare a muncii Kurzarbeit.

”Coaliția pentru Dezvoltarea României a preluat ideea și suntem cu toții de acord că acest model ar trebui implementat, deci CDR susține 100% acest proiect. Cu patronatele am discutat și suntem de acord, de principiu. Mai mult, am discutat și cu sindicatele și se pare că lucrurile sunt aliniate la nivelul societății românești de business. Modelul a fost prezentat prim-ministrului și ministrului Muncii, însă nu avem o decizie deocamdată. Nu am văzut un apetit foarte mare și am înțeles niște temeri că acest model poate nu s-ar putea implementa în România, însă noi nu suntem de acord cu această părere”, a declarat Dragoș Anastasiu în cadrul aceluiași eveniment.

Modelul german Kurz­arbeit implică o flexibilizare a programului de muncă în funcție de comenzile pe care le are angajatorul. Potrivit acestui model, guvernul suportă o parte din salariile angajaților atunci când companiile reduc numărul orelor de lucru, astfel încât să prevină concedierile.

Sursa:
Ziarul Financiar

Autor:
Ramona Cornea