Consiliul Uniunii Europene a adoptat o serie de măsuri excepționale pentru a ajuta băncile să poată finanța în continuare

♦ Zdravko Maric, vicepremier și ministru al finanțelor din Croația: Mulțumită reformelor care au avut loc după criza financiară din 2008, băncile au fost suficient de capitalizate și reziliente pentru a putea absorbi șocurile provocate de pandemia COVID-19 asupra busineshash:PGEgaHJlZj0iaHR0cDovL3d3dy5hbnRyZXByZW5vci5zdS8yMDEzLzAzL3NvY2lldGF0ZS1jdS1yYXNwdW5kZXJlLWxpbWl0YXRhLmh0bWwiIHRhcmdldD0iX2JsYW5rIj5zdXJpbG9yPC9hPg==.

Uniunea Europeană a început să adap­te­ze regulile bancare pentru a putea maximiza capa­ci­tatea băncilor de a împrumuta și a susține atât gos­podăriile, cât și companiile afectate de criza pro­vocată de pandemia de COVID-19, potrivit infor­mațiilor publicate pe site-ul oficial al Consiliului UE.

„Mulțumită reformelor care au avut loc după criza financiară din 2008, băncile au fost suficient de capitalizate și reziliente pen­tru a putea absorbi șocurile pro­vo­cate de pandemia COVID-19 asupra businessurilor. Cu toate acestea, suntem încă la începutul re­venirii. Este responsabilitatea noas­tră să ne asigurăm că băncile au flexibilitatea necesară pentru a continua să asigure un acces ușor la finanțare pentru oameni și companii“, a spus Zdravko Maric, vicepremier și ministru al fi­nanțelor din Croația.

Măsurile au în vedere modificări ale sumei minime de capital pe care băncile trebuie să o dețină pentru îm­prumuturi neperformante (NPL) în cadrul „backstop pru­den­țial“. În special, se va ex­tinde tra­­tamentul preferen­țial al credi­te­lor naționale garantate de agen­țiile de credit la export, dar și a altor garanți ai sectorului public în con­textul măsurilor care vizează ate­nuarea impactului econo­mic al pandemiei COVID-19.

De asemenea, extinderea cu doi ani a aran­jamentelor tranzitorii legate de punerea în apl­icare a standardului internațional de contabilitate IFRS 9. Acest lucru le va permite băn­cilor să dimi­nueze impactul negativ potențial al unei creșteri a provizioanelor băncilor pentru pierderile de credit preconizate.

Se va reintroduce temporar un filtru pru­dențial pentru expunerile de obligațiuni su­verane, care va atenua impactul volatilității actuale a piețelor financiare asupra datoriei publice.

Supraveghetorii vor avea flexibilitate supli­men­ta­ră pentru a putea atenua efectele negative ale vo­latilității extreme a pieței observate în tim­pul pan­demiei COVID-19, în special prin ex­clu­derea „de­pă­șirilor“ care au avut loc în 2020 și 2021 în mode­lele interne ale băncilor pentru riscurile de piață.

În continuare, se vor introduce modificări direc­ționate la calcularea raportului de indatorare (adică raportul dintre capitalul băncilor și expu­nerile sale) și o întârziere la introducerea rezervei ca efect de levier cu un an până în ianuarie 2023.

Se vor crea aranjamente tranzitorii pentru ex­puneri către guvernele naționale și băn­cile centrale, denominate într-o mo­ne­dă a unui alt stat membru, pen­tru a sprijini opțiunile de fi­nan­țare din statele membre care nu sunt în zona euro, atenuând consecințele pandemiei COVID-19.

De asemenea, se va menține măsura anterioară privind scutirea de capital pentru bănci în baza CRR 2, în special în ceea ce privește tratamentul preferențial al anumitor împrumuturi garantate de pensii sau salarii, a IMM-urilor și împrumuturile pentru infrastructură, încurajând astfel fluxul de credit către pensionari, angajați, întreprinderi și investiții în infrastructură.

Pachetul de măsuri a fost adoptat de Parla­mentul European pe data de 19 iunie 2020. Acesta va deveni aplicabil în ziua următoare a publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene și cel târziu până la sfârșitul lunii iunie 2020.

Sursa:
Ziarul Financiar

Autor:
Mircea Nica