♦Românii cheltuie peste 200 de milioane de lei anual pe săpun, cea mai mare parte a sumei (60%) fiind alocată către varianta de săpun solid
♦
Produsele ce poartă mărci străine precum Dove, Protex, Palmolive, Fa sau Nivea sunt aduse exclusiv din import
♦
România nu mai are de mai bine de 15 ani nicio fabrică majoră de săpun solid, gigantul american Colgate-Palmolive închizând unitatea de producție din București în 2004 după ce anunțase planuri de expansiune
♦
Pe terenul fabricii stă astăzi hipermarketul Kaufland din zona Bucur Obor
♦
Într-o perioadă în care săpunul a devenit mai important ca niciodată, crezul pandemic fiind construit în jurul ideii că spălatul pe mâini poate reduce riscul de infectare, pe piața locală se produce doar săpun lichid și doar o mică parte din necesarul de consum
Pandemia de COVID-19 a evidențiat în multe industrii importanța producției locale, de la alimente la bunuri de îngrijire personală și a locuinței și de la industria chimică la cea auto. În cazul economiei locale acest eveniment a relevat o serie de probleme majore, cum ar fi dependența de importuri în cazul unor categorii de produse care anterior se produceau în România. Un exemplu concludent în acest sens este săpunul, un produs atât de căutat în această perioadă, ale cărui vânzări s-au triplat în primele săptămâni ale stării de urgență, dar care este adus aproape exclusiv de peste graniță.
România nu mai are nicio fabrică mare de săpun solid, iar în cazul celui lichid cele mai vândute branduri, cele care „curăță“ cea mai mare parte a vânzărilor de profil, sunt tot acelea produse în alte țări. „În trecut exista producție de săpun solid în România. Un astfel de produs are un conținut foarte mare de grăsimi în compoziție. Colgate a avut o fabrică mare în București - Stela - unde producea grăsimi. Era și furnizorul nostru pentru că grăsimea se folosește și la alte produse cosmetice, însă în cantități mult mai mici“, spune Mircea Turdean, CEO-ul celui mai mare producător local de cosmetice, Farmec Cluj-Napoca.
Fabrica Stela a fost cumpărată în anii ’90 de grupul american Colgate-Palmolive, care inițial anunța planuri de expansiune. În 2004 însă aceasta s-a închis, pe terenul ei ridicându-se hipermarketul Kaufland din zona Bucur Obor, primul magazin al nemților în România.
Colgate-Palmolive a închis și unitatea de producție Norvea din România și nu mai are local nicio fabrică, făcând afaceri de 270 mil. lei din import și distribuție, cu nici 50 de salariați. Compania se numără însă cu brandurile Protex și Palmolive în top trei jucători atât pe piața săpunului solid, cât și pe cea a celui lichid. Este totodată liderul pieței de pastă de dinți.
„Echipamentele (din fabrica Stela - n.red.) erau vechi și atunci cei de la Colgate mai degrabă decât să investească în unitatea de producție, au închis“, spune Mircea Turdean. El adaugă că la săpun solid, dacă nu ai materia primă, respectiv grăsimile - peste 70% din conținut e reprezentat de grăsimi - e aproape imposibil să ai producție locală.
„Noi acum, pentru produsele noastre, aducem grăsimi din străinătate la un preț dublu, deși e aceeași calitate. Industria chimică strategică pentru economie s-a închis. Și Oltchim a fost la un pas să se închidă“, spune executivul.
El adaugă că nu se justifică pentru un jucător ca Farmec să investească în producția de săpun solid pentru că echipamentele sunt mari și costisitoare. E o infrastructură diferită de cea pentru produse cosmetice. Compania are însă în portofoliu săpun lichid, brandul Farmec fiind pe locul cinci în topul vânzărilor de profil, cu o cotă de piață de 3,5%, conform companiei de cercetare de piață Euromonitor.
Românii cheltuie anual peste 200 mil. lei pe săpun - solid și lichid -, piața fiind așteptată să crească în 2020 cu 2% față de anul anterior, dar fiind cu 40% mai mare față de acum circa un deceniu. Săpunul solid reprezintă 60% din vânzările totale, însă ponderea scade continuu în condițiile în care sortimentul lichid câștigă tot mai mulți adepți.
„Săpunul lichid se poate realiza folosind tehnologia noastră. Acest tip de produs e o prioritate pentru noi, avem o gamă mare și o dezvoltăm“, adaugă Turdean.
În România nu există un CAEN (obiect de activitate) special pentru producția de săpun. Acest domeniu este încadrat într-un sector mai amplu, 2041 - Fabricarea săpunurilor, detergenților și a produselor de întreținere. La finalul lui 2018, ultimul an pentru care există date publice, existau 224 de companii cu acest obiect de activitate, cu afaceri de peste 1 mld. lei. Piața a crescut ca valoare în ultimii ani însă ea este concentrată la vârf în mâinile producătorilor de detergenți pre cum Dalli, Detergenți (P&G;), InterstarChim sau Unilever. Există de asemenea multe companii mici apărute în ultimii ani în domeniu, însă e vorba de afaceri antreprenoriale care au mai degrabă producție artizanală, fie că e vorba de săpun sau alte produse de întreținere.
„Săpunul solid îl importăm din Grecia, nu sunt fabrici specializate în România. Săpun lichid producem în România atât sub marca Igienol, cât și private label pentru retaileri“, spune Kostas Fidanakis, directorul comercial
al InterstarChim, companie cu acționar elen, ce are o fabrică în București. Firma mai produce și detergent și alte bunuri de curățenie pe plan local.
Există însă multe sectoare unde România nu are nicio fabrică majoră, precum săpunul, pasta de dinți și chiar ciocolata.
0 comments :
Trimiteți un comentariu