Care este prețul pe care trebuie să-l plătim la Bruxelles pentru marele ajutor financiar anunțat de Iohannis: De ce nu vorbește nimeni de contribuția României la UE (2021 – 2027) de 15-20 mld. euro și de cât înseamnă împrumuturile în cele 80 mld. euro, „care ar urma să vină“?

♦ Euforia legată de cele 80 de miliarde de euro „obținute“ de la UE subminează, deliberat, mai multe aspecte esențiale: contribuția României la bugetul UE, care ar putea diminua această sumă cu 15-20 mld. euro; nivelul împrumuturilor de aproximativ 17 mld. euro (20% din suma totală) și nivelul subvențiilor agricole, bani care intră în România, dar cu care nu se construiesc șosele.

Toți responsabilii politici – cu excepția celor care fac opoziție guvernării li­be­rale – au lăudat succesul președintelui Klaus Iohannis la summitul prelungit al Consiliului European de vară. România „a obținut“, susțin ei, 80 mld. euro de la UE, în următorii șapte ani, bani cu care țara va fi refăcută din temelii.

Ceea ce omit să sublinieze acești responsabili este și „prețul“ plătit. În primul rând, o cincime din acești bani (aproape 17 mld. euro) sunt din împrumuturi, e adevărat, la dobânzi avantajoase, având în vedere ratingul AAA al UE. Apoi, contribuția României la bugetul Uniunii, care va fi undeva între 15 și 20 mld. euro pentru perioada amintită (1% din Produsul Național Brut, contribuție care poate crește însă pentru o perioadă limitată) și, nu în ultimul rând, structura fondurilor care ar urma să intre în țară.

„După cum probabil s-a aflat, ieri (marți – n. red.) am ajuns la un acord în Consiliul European și României i-a fost alocată suma de 80 de miliarde de euro pentru programe europene pentru anii care urmează. Este o sumă foarte mare și cu acești bani, dragi români, vom fi în situația nu doar de a relansa economia României, vom fi în situația de a reconstrui România, deci să intervenim și în economie, și în marile sisteme publice. Este o veste foarte, foarte bună“, a spus miercuri președintele Klaus Iohannis.

Dar câți din acești bani – 80 mld. euro – vor ajunge nu doar pentru a relansa economia României, ci și pentru a reconstrui România, cum promite președintele?

România are 46,3 mld. euro din bugetul multianual al UE (2021-2027) de aproape 1.100 mld. euro,  singurul cu sursă certă de finanțare pentru că este compus din contribuția obligatorie a statelor membre ale Uniunii. Restul de 750 mld. euro sunt promisiuni – sume ce vor fi redistribuite din taxe care acum nu se aplică și din împrumuturi. România ar urma să beneficieze, din acest fond de redresare, de 16,7 mld. euro „granturi“ și de alte peste 16 mld. euro împrumuturi, în numele UE.

Ca să vedem cum ar putea decurge lucrurile, o trecere în revistă a situației fondurilor, de la aderarea României, din 2007, până la finalul primului semestru din 2020, ajută. În cei 13 ani și jumătate de la aderare, România a primit de la UE 59,3 mld. euro, din care fonduri structurale de  25,3 mld. euro, fonduri de dezvoltare rurală și pescuit de 12,4 mld. euro, subvenții agricole de 16 mld. euro și „altele“, 5,8 mld. euro. În aceeași vreme, contribuția României la bugetul UE  fost de 20,1 mld. euro și, astfel, soldul pozitiv a fost de 39,3 mld. euro.

După cum se vede, din cele 59,3 mld. euro primite între 2007 și 2020, contribuția UE a fost de 2/3, iar cea a României de 1/3.

Același lucru poate fi spus acum și pentru sumele care vor fi primite în exercițiul financiar 2021-2027, de 46,3 mld. euro (o contribuție la nivelul UE de peste 15 mld. euro, în șapte ani, ce va crește odată cu creșterea PIB și cu noile îndatoriri ale statelor membre legate de nevoia de noi venituri).

Așa că nu vom mai vorbi, practic, de 46 mld. euro, ci de vreo 30 mld. euro, sumele nete primite de la Uniune, în cadrul bugetului multianual.

În plus, mulți din bani, spre 9-10 miliarde de euro, vor fi, probabil, subvenții agricole (nu există niciun fel de date concrete), bani care intră în țară, dar care se duc în consum, nu în „reconstrucția României“, cum speră președintele.

Rămân acele „granturi“ de 16 miliarde de euro, care nu au, deocamdată, finanțare (și nimeni nu spune aici că una dintre condițiile pentru accesarea acestei sume este închiderea multor capacități pe cărbune, fapt ce va antrena probleme sociale) și cele 17 mld. euro din împrumuturi. Dar, doar în acest an, România are nevoie de 25 mld. euro pentru acoperirea deficitului fiscal uriaș, de 8% din PIB și pentru rostogolirea datoriei care va ajunge la 45% din PIB, la final de an. Iar îndatorarea nouă va fi de peste 50 mld. euro, în următorii 3-4 ani. Așadar, 16 mld. euro nu-i ajung României nici pe o măsea.

Așa că banii UE sunt buni, dar sunt de departe altceva decât administrația prezintă cu emfază.

Sursa:
Ziarul Financiar

Autor:
Iulian Anghel