Blocajele create de pandemie au avut ca efect scăderi economice record în statele Uniunii Europene, însă în general șocurile nu s-au ridicat la înălțimea temerilor inițiale.Cu un număr de state anunțând deja evoluțiile PIB în al doilea trimestru, se pot trage câteva concluzii: în economiile mari, plonjonul a fost mai lent acolo unde guvernele au avut de la început o strategie coerentă de limitare a efectelor pandemiei; apoi, toate statele sunt vulnerabile la astfel de lovituri în contextul unor economii deschise, dependente de lanțurile comerciale și de producție internaționale.
Germania, economia care contează cel mai mult pentru Uniunea Europeană, a intrat în recesiune în primul trimestru, iar căderea a accelerat în cel de-al doilea la 10,1%, în raport cu intervalul de trei luni anterior. În primul trimestru, scăderea a fost de 2%. Germania se confruntă astfel cu „recesiunea secolului“, declinul ștergând practic aproape toată creșterea economică din ultimii zece ani. Însă pandemia nu poate fi făcută vinovată pentru tot declinul, acesta urmând unei perioade prelungite de încetinire economică „sincronizată“ în mai toată Europa și în economiile mari în care Germania s-a apropiat periculos de recesiune. Apoi, industria germană este în recesiune de cel puțin un an.
Suedia, care a făcut notă discordantă în Europa evitând măsuri de tip lockdown când pandemia de COVID-19 lovea cel mai puternic - a ținut școlile, restaurantele și granițele deschise, cerând oamenilor să muncească de acasă și să păstreze distanțarea socială -, încă n-a intrat în recesiune deși și-a văzut economia scăzând cu 8,6% în perioada aprilie-iunie, față de trimestrul anterior. Lipsa cererii pentru exporturi s-a făcut simțită din plin.
Picajul, cel mai mare din ultimii 40 de ani, nu este departe de cel al Germaniei, însă pălește dacă este comparat cu cel din Marea Britanie. Economia britanică, până la Brexit a doua ca mărime din UE, a intrat în recesiune printr-o prăbușire record de 20,4% în trimestrul doi, față de primul. Guvernul britanic a mers mai întâi pe măsuri minime de protejare a populației contra COVID-19, mizând pe obținerea imunității de turmă. Marea Britanie a devenit însă rapid unul dintre cele mai mari focare de boală din lume, iar Londra a schimbat radical strategia introducând unele dintre cele mai stricte măsuri de lockdown.
Italia, statul din zona euro unde pademia a lovit cel mai dur, și-a văzut economia contractându-se cu 12,4%, un declin record, dar mai „moale“ decât au arătat prognozele inițiale. Guvernul de la Roma anunță aproape lunar extensii ale programelor de stimulare economică sau planuri noi pentru a susține companiile și puterea de cumpărare a populației. Banca Centrală Europeană ține cu puterea sa de foc enormă accesul liber al Italiei la finanțare ieftină de pe piețele internaționale.
Spania este însă economia majoră din zona euro cel mai sever lovită de recesiune, cu o scădere de 18,5% în trimestrul doi, un record negativ istoric. Economia spaniolă a crescut timp de 24 de trimestre la rând până în primul trimestru al acestui an și începuse să-și revină complet din criza financiară din 2008, notează Reuters. Actuala criză a șters șase ani de creștere. Scăderea PIB reflectă în principal reducerea cheltuielilor private, a investițiilor și a exporturilor. De asemenea, lipsa turiștilor în general și a celor britanici în special se simte puternic. PIB-ul Franței, al doilea ca mărime din zona euro, a scăzut cu 13,8% în trimestrul doi, acutizând astfel o recesiune despre care inițial se făceau prognoze apocaliptice.
Făcând o comparație a evoluțiilor economice din Europa Occidentală, David Oxley, analist la Capital Economics, spune astfel: „Contracția a arătat că Suedia nu este imună la Covid. Totuși, prăbușirea economică din prima jumătate a anului este într-o ligă total diferită de groaza ce se vede în alte părți ale Europei.“
În ceea ce privește Europa de Est, premierul Cehiei Andrej Babis rezumă situația astfel, făcând desigur referire la economia țării sale: „Este la fel ca în Germania și bineînțeles ne-am așteptat la asta“. Economia cehă a scăzut cu 8,4% în trimestrul doi, un ritm mai lent decât cel așteptat, dar totuși un declin record, cel mai mare din 1993 încoace. În ritm anualizat, contracția a fost de 10,7%. Institutul de statistică al Cehiei este primul din regiune care a anunțat rezultatele economice pentru perioada aprilie-iunie. Instituția nu a intrat în detalii, pe care le va publica pe 1 septembrie, dar a explicat că scăderea reflectă o reducere semnificativă a cererii externe și a consum în gospodării și investiții mai mici. Economia cehă este cea mai matură din regiune, una care de obicei crește mai lent decât vecinii și, la fel ca Germania, este dependentă de piața externă. Economiile est-europene sunt în general conectate puternic la economia germană, de unde primesc investiții și exportă produse finite și piese și componente. Șocurile din Germania se simt de obicei în regiune cu o întârziere de 1-2 trimestre.
În Ungaria, ministrul de finanțe Mihaly Varga a asigurat că economia s-a mai întărit în iunie, însă pentru al doilea trimestru este așteptată o scădere de 10% în ritm anualizat. PIB-ul s-a prăbușit cu 20% în aprilie față de aceeași lună a anului trecut. Scăderea a încetinit în mai, iar traiectoria s-a inversat în iunie, a explicat ministrul.
Din Polonia, Institutul Economic Polonez estimează o contracție de 8% pentru trimestrul doi. 2020 se anunță a fi primul al de scădere a PIB-ului de când Polonia a devenit o economie de piață.
0 comments :
Trimiteți un comentariu