Criza actuală a frânat atât de puternic creșterea prețurilor din zona euro încât acestea au început să scadă luna trecută, trăgând uniunea monetară în deflație pentru prima dată în ultimii patru ani. Acest lucru presează Banca Centrală Europeană să-și întărească sprijinul pentru relansarea economică a regiunii.Însă neamțul Jens Weidmann, actualul șef al Bundesbank, bancă centrală a Germaniei, și membru în consiliul guvernator al BCE, cere limitarea programelor de relansare din Europa, avertizând că acestea vor crea dependență. Weidmann și-a făcut un obicei din a critica și respinge planurile cu cheltuieli generoase pentru încurajarea creșterii economice. Avansul economic slab sau recesiunile contribuie semnificativ la apariția și menținerea deflației, adică scăderea prelungită a prețurilor, o situație care afectează profiturile companiilor, descurajându-le să investească și să creeze locuri de muncă. Între timp, euro se apreciază în raport cu monedele principalilor parteneri comerciali ai zonei euro, punând în pericol revenirea regiunii. Un euro prea puternic înseamnă exporturi europene mai scumpe, și prin urmare cu o competitivitate mai mică, pe piețele internaționale, și importuri mai ieftine, care alimentează deflația. Săptămâna aceasta a fost nevoie de o intervenție verbală din partea unui oficial BCE pentru ca moneda europeană să se retragă. Însă astfel de acțiuni, deși rare la BCE, stârnesc critici deoarece pot reprezenta motive pentru alte națiuni să facă același lucru, creând astfel premise pentru un război valutar mondial.
Inflația prețurilor din zona euro a devenit negativă în august, o lună în care guvernele europene au continuat retragerea măsurilor de limitare a răspândirii pandemiei. Indicatorul a scăzut cu 0,2%, față de o creștere de 0,4% în iulie, potrivit datelor Eurostat. BCE are o țintă de inflație de puțin sub 2%, nivel considerat a reflecta o economie sănătoasă. Analiștii au dat vina pentru scăderea prețurilor pe ieftinirea petrolului, pe reducerea TVA din Germania și pe sold-urile de vară întârziate din Franța, Italia și Belgia, scrie Financial Times.
Retailerii din aceste țări taie adânc prețurile articolelor de îmbrăcăminte de obicei în iunie și iulie pentru a epuiza colecțiile de vară înaintea sezonului de toamnă, însă anul acesta reducerile au fost amânate pentru august. „Sunt chiar îngrijorat“, a declarat un membru al consiliului guvernator al BCE. Inflația din sectorul serviciilor a atins minimul istoric de minus 0,7%. Frederik Ducrozet, strateg la Pictet Wealth Management, a descris cifrele ca fiind „o izbire brutală de realitate“ pentru BCE. Deflația a lovit 12 dintre cele 19 economii ale zonei euro, inclusiv Germania, Italia, Spania „ printre cele mai mari ale regiunii -, Portugalia și Grecia „ printre cele mai sărace.
Desmond Lachman, asociat al American Enterprise Institute, amintește de învățăturile economistului american Irving Fisher despre pericolul deflației pentru economiile puternic îndatorate, cum sunt Spania și Italia. Astfel, deflația poate reduce venitul nominal al unui stat, atât direct prin diminuarea prețurilor, cât și indirect prin încurajarea oamenilor să-și amâne cheltuielile. Acest lucru reduce capacitatea guvernelor de a colecta taxe, ceea ce creează dificultăți în plata datoriilor - capcana deflației.
În aceste condiții, spun experții -unii dintre ei vorbind și de epuizarea muniției BCE deoarece dobânzile sunt de mult timp negative -, instituția ar putea decide în decembrie să-și extindă programul de achiziții de active creat ca răspuns la actuala criză.
Însă aici ar putea avea un rol neamțul Jens Weidmann, actualul șef al Bundesbank. El s-a opus angajamentului fostului președinte al BCE, italianul Mario Draghi, de a face „orice este nevoie“ pentru a salva euro în 2012. Neamțul s-a opus și programului de achiziții de active lansat de banca centrală a zonei euro în 2015 pentru stimularea creșterii economice. A furnizat dovezi contra BCE într-un caz judecat de curtea supremă de justiție Germaniei, a cărei hotărâre aproape că a legat la spate mâinile băncii în plina criză, amintește revista Foreign Policy. Iar acum cere limitarea programelor naționale de revenire din criza produsă de pandemie. Weidmann a avertizat că economiile riscă să devină dependente de sprijinul monetar și fiscal masiv furnizat de guverne și de băncile centrale pentru a le proteja de coronacriză, notează Financial Times. El a cerut ca aceste programe să fie retrase curând. De asemenea, bancherul, moștenitorul tronului băncii centrale care înainte de crearea BCE domina zona euro, a criticat planurile UE de a emite obligațiuni de 750 de miliarde de euro pentru finanțarea noului său fond de revenire, spunând că acestea riscă să creeze „un fel de iluzie a datoriei“ doarece banii nu vor fi incluși în calcularea datoriilor naționale ale statelor europene.
O altă problemă pentru BCE este ascensiunea euro, activ considerat adăpost în vremuri de criză.
Mai mulți membri ai consiliului guvernator al băinstituției au declarat pentru Financial Times că apreciarea euro față de dolar și multe alte valute riscă să țină pe loc revenirea economiei zonei euro. „În ultimele săptămâni a putut fi observată o creștere a euro, ceea ce este mereu îngrijorător atunci când ai cerere slabă, mai ales în condițiile în care zona euro este cea mai deschisă economie din lume și dependentă de cererea globală“, a afirmat unul dintre oficialii BCE. Euro a sărit în sus cu 12% numai în cele cinci luni de când statele europene au început să aplice măsuri de lockdown. Săptămâna aceasta, moneda a urcat la 1,20 de dolari pe unitate pentru prima dată în ultimii doi ani. Euro s-a retras de la acest prag psihologic după ce economistul șef al BCE Philip Lane a intervenit declarând că „cursul de schimb euro-dolar chiar contează“, acesta influențând deciziile de politică monetară. Comentariile lui Lane sugerează că BCE nu se simte confortabil cu euro atacând nivelul de 1,20 de dolari pe unitate „ cu cât euro este mai puternic, cu atât sunt mai mari efectele dezinflaționiste.
0 comments :
Trimiteți un comentariu