Astăzi, în condițiile în care țări din întreaga lume se confruntă cu o nouă creștere a infecțiilor și analizează posibilitatea impunerii de noi măsuri de carantină, probabil localizate, mulți economiști se așteaptă ca lucrurile să se înrăutățească înainte de a se îmbunătăți. La începutul crizei, strategii speraseră într-o revenire sub formă de V, scrie Politico.Nu există așteptări ca un vaccin să salveze economia mondială.
Poate că economia mondială dă deocamdată semne de revenire odată cu ieșirea timidă a țărilor din caratină, însă în lipsa unei soluții rapide la pandemie, coronavirusul va continua să pună presiune pe economii în condițiile în care businessurile își închid porțile, muncitorii își pierd locurile de muncă, iar băncile se confruntă cu niveluri în creștere de credite neperformante.
„Redresarea își va pierde treptat din suflu, chiar dacă nu vom intra într-o nouă recesiune din cauza șomajului“, arată Albert Edwards, strategul diviziei de investment banking a SocGen care a anticipat criza financiară din 2008.
Se estimează că PIB-ul mondial a scăzut cu 15,6% în S1, un declin de patru ori mai mare decât cel din 2008. O parte a scăderii a fost recuperată, însă FMI anticipează că economia mondială se va contracta cu 4,9% pe 2020.
Dacă prima etapă a crizei coronavirusului a fost accelerată de măsurile de carantină, următoarele luni ar putea fi caracterizate de teama consumatorilor și restricții guvernamentale. Majoritatea experților nu se așteaptă ca PIB-ul mondial să revină la nivelurile de dinaintea crizei până la finalul anului 2021, asta dacă nu va exista un al doilea val major.
Recent, autoritățile UE au avertizat că investitorii subestimează probabil riscul dezamăgirii economice.
Scăderea cererii pe un segment se va putea simți la nivel mai amplu, iar acest model se va replica, punând presiune suplimentară asupra economiei și forțând industrii întregi să se adapteze sau să dispară.
Următoarele luni ar putea aduce costuri masive pentru micile companii, pe măsură ce schemele guvernamentale de susținere sunt restrânse sau retrase. Ratele falimentelor s-ar putea tripla la 12% în 2020, de la o medie de 4% pentru aceste companii, relevă o analiză a FMI.
Economiștii sunt îngrijorați de faptul că mari companii anunță deja disponibilizări, cu toate schemele de șomaj parțial și alte forme de susținere guvernamentală. Lumea ar putea fi lovită de „diferite valuri de șomaj“ în condițiile în care închiderile, schimbările strategice și disponibilizările dintr-o zonă a economiei forțează măsuri similar și în alte zone, arată Gerard Lyons, economist la Netwealth.
Scăderi ale economiei reale tind să se facă simțite în sistemul financiar, iar criza coronavirusului nu va fi probabil o excepție. Unii insideri spun că băncile vor avea în curând nevoie de susținere la rândul lor.
Traiectoria economiilor va depinde de ritmul științei medicale în abordarea pandemiei și de măsurile luate de guverne pentru atenuarea efectelor acesteia. Însă măsurile pe care guvernele le pot lua sunt limitate.
Dincolo de pierderile imediate din 2020, cele mai dăunătoare aspecte ale crizei s-ar putea resimți în decurs de ani.
Cea mai evidentă amenințare de această dată, susține Edwards de la SocGen, este deflația, o forță extrem de distructivă pentru că încurajează oamenii și companiile să-și amâne achizițiile în așteptarea unor prețuri mai mici, acest lucru împingând economia pe o traiectorie descendentă.
Strategul SocGen anticipează o perioadă de deflație în următorii doi ani, urmată de o creștere puternică a inflației la niveluri de aproximativ 5-6%. „Nu există cale ușoară de a ieși din această situație“, susține acesta.
0 comments :
Trimiteți un comentariu