Ministerul Educației ar trebui să încurajeze dezvoltarea furnizorilor locali de soluții și platforme de educație digitală inclusiv prin alocarea unor bugete distincte pentru investiții, separate de cele la care pot accede doar multinaționalele, pentru că astfel ar stimula crearea unor campioni locali în business care ar crea la rândul lor valoare în economie, au declarat participanții la conferința ZF IT Generation - „Tehnologia în sprijinul educației“. Regăsiți alăturat principalele recomandări formulate pentru autorități de participanții la conferința ZF.Cosmin Mălureanu, CEO al Ascendia
►Prima recomandare este să încurajeze și soluțiile românești și asta nu este ceva ce așteptăm neapărat de la factorii decidenți, de la ei așteptăm măcar să fie echidistanți. Aș spune mai degrabă către publicul larg, fie că vorbim de companii, fie că vorbim de mediul public, de școli, licee, universități, uitați-vă către companiile private locale care au asemenea soluții. Veți descoperi niște soluții performante, pe noi ne forțează piața să fim performanți, este o piață mică și într-o piață mică nu există produse neperformante.
►A doua recomandare pe care o am eu este apropo de dotări. Consider că echipamentele acolo unde se fac asemenea investiții trebuie să nu fie tablete. Noi considerăm că ar trebui să fie calculatoare sau măcar tablete la care se pot adăuga tastaturi. Să nu înțelegem că tabletele sunt proaste. Față de nimic sunt excepționale. Cu ajutorul unei tablete tu poți în principiu să citești lucruri, să vezi filmulețe și videoconferințe. Tabletele sunt foarte bune pentru învățarea de tip sincron, adică atunci când profesorul intră, face un webinar, tu pui tableta pe un suport și te uiți la ce spune profesorul doar că mai departe dacă ai de făcut o temă, să faci un eseu, să răspunzi la niște întrebări, pe tabletă este foarte greu să lucrezi, tabletele nu sunt niște instrumente pentru lucru, neapărat, sunt mai degrabă niște instrumente pentru a consuma informație, nu pentru a o genera.
Orice instrument care are și o tastatură pe care o poți folosi pentru a genera conținut este net superior unei tablete. Și s-au plătit prețuri de laptopuri pentru tablete. Considerăm că investiția nu este cea mai eficientă.
►O a treia recomandare pe care o avem noi este legată de educația profesorilor. Considerăm că trebuie susținută și trebuie făcute în continuare demersuri pentru a face traininguri pe tehnologie pentru profesori. Din păcate foarte mulți dintre profesori, și nu vreau să generalizez, caută diplome. Nu caută cunoștințele din spatele diplomelor. Aici este un lucru la care trebuie lucrat centralizat. (...) Haideți și noi să nu mai lăsăm duși de val și împreună să oprim acest obicei. Să dăm diplome dar pentru rezultate.
►Haideți să nu ne mai frică să plătim pentru lucruri de calitate. Această tendință de a fi totul gratuit este o tendință care îți aduce piață pe termen scurt. Da, îți aduce piață, și toată industria a practicat-o, am făcut-o și noi și este OK să dai un tip de licenșă gratuită dar mai departe haideți să și cumpărăm să plătim pentru lucrurile de calitate. Acum constatăm că pe zona de educație toată lumea dă soluții gratuite, iar când ceri pentru ceva premium o plată se strâmbă din nas, nu pentru că nu ar exista banii respectivi, nici pentru că nu ai da valoare de banii respectivi, nu, ci pentru că este o problemă de mentalitate, nu am fost învățați să cumpărăm, și mai departe treaba asta ține tot de autorități fiindcă dacă descentralizat bugetele școlile și-ar fi făcut singure achizițiile și s-ar fi uitat după ce au nevoie cu adevărat nevoie și ar fi plătit pentru acele lucruri. În momentul de față este o centralizare a bugetelor la nivel de primării, la nivel de centre bugetare, sunt mai multe tipuri de structuri care fac achiziții în numele școlilor și nu cumpără ce au nevoie școlile.
►Descentralizați bugetele, pentru ca școlile să-și cumpere ce au nevoie, să-și plătească profesorii performanți.
Răzvan Rughiniș, prodecan Facultatea de Automatică și Calculatoare din cadrul Politehnicii București și cofondator Innovation Labs
►Primul și cel mai important lucru este construirea unui spațiu legislativ predictibil. Uitați-vă la câte amendamente a suferit legea educației în vigoare, legea emisă în 2011, este un haos extraordinar, în care oportunitățile de a investi sunt mult limitate de schimbări care apar de o zi pe alta. Deci spațiu legislativ predictibil în care eu mi-aș dori să existe o delimitare clară a implicării actorilor politici. Avem în continuare un Parlament în care peste 70 de senatori și deputați se duc și la catedră, fac tot felul de raționamente ce sunt sprijinite ba pe baza nevoilor comunității academice, ba sprijinite pe nevoile partidului. Și atunci aș vrea să avem această separare în care Legea învățământului să fie amendată doar cu voturile a două treimi din Parlament, pentru că este o lege organică, să nu mai fie ciuntită de orice guvern care vrea să-și promoveze niște interese. Suntem o resursă importantă în care rezultatele se văd peste ani dar miniștrii se succed mai rapid decât la orice alt minister.
►Este nevoie de încurajarea antreprenorilor locali, aș vrea să ieșim din acea paradigmă a capitalismului în care trebuie să existe doar o piață liberă. Leagănul capitalismului este SUA și ar trebui să luăm o pagină din cartea capitalismului american, care face distincția între mici antreprenori, între antreprenorii locali care plătesc mult mai multe taxe și aduc mult mai multă valoare comunității locale. Există bugete distincte în care diverși actori au o parte din buget care trebuie folosit pentru încurajarea unor companii de mici dimensiuni. Dacă noi ca și comunitate nu ne preocupăm de generația următoare de companii vom deveni utilizatori de servicii și nu vom deveni creatori. În America bugetele locale, federale, sunt sparte și ai un 5% până la 10% din buget ce ești constrâns să-l folosești cu în colaborări cu mici companii pentru că America a înțeles că dacă vei pune pe picior de egalitate o companie de miliarde cu o companie de 5 angajați nu vei putea să obții o competiție echilibrată și această viziune de termen mediu lung este responsabilitatea factorilor politici. (...) avem nevoie de acțiuni și măsuri explicite de susținere a companiilor locale. Dar nu doar vorbe bune și prezențe în emisiuni pentru eroii antreprenoriatului local ci mai mult decât atât.
►A treia recomandare. Succesul SUA, al antreprenoriatului american vine dintr-un sistem universitar foarte conectat. În SUA nu intri la inginerie, la științe juridice, la economie, ci intri într-o universitate. Vei avea pe parcursul universității colegi ți de la drept și de la medicină, inginerie, comunicare, de peste tot. Învățământul european este compartimentat și de multe ori lipsa de contact între ingineri, economiști, jurnaliști, la nivelul acesta de studenție face foarte dificilă comunicarea mai tțrziu.
►Eu cred că trebuie extinsă paradigma antreprenorială, mai ales când vorbm despre educație. Paradigma antreprenorială pornește de la o problemă, o solușie, peste care aplicăm un model de business, scoatem un produs și prin vânzare am validat valoarea respectivei companii. De multe ori valoarea unui produs educațional se vede peste generații. Și din punctul meu de vedere eu cred că este responsabilitatea noastră, a cetățenilor care vrem să avem o generație mai educată, cu abilități mult mai diverse, să construim o valoare între aceste cicluri de vânzare, să recompensăm acele companii care reușesc să se uite dincolo de vânzările dintr-un trimestru. Sunt companii care-și fac strategii pe 5-10 ani de zile, dar trebuie să înțelegem că aceste strategii nu sunt în regulile actualei piețe și noi trebuie să aducem aceste companii în fașă, să le poziționăm ca motoare de creștere a valorii economiei românești.
Evelina Necula, cofondatoare Kinderpedia
►Finanțarea corespunzătoare a tehnologiei pentru educație, pe model US/ occidental, adică în proporții egale către hardware, software, know-how
►Atitudinea față de tehnologie e elementul cheie în rata de adopție și eficiența folosirii; atitudinea se formează prin persuasiune, vezi modelul difuziunii inovației al lui Everett Rogers - informare, persuasiune, adopție - în culturille centralizate, etapele sunt inversate și adopția tehnologiei/ inovației fără persuasiune duce la un nivel scăzut de utilizare și rezultate slabe
►Autonomia școlilor - acum au responsabilități, dar nu suficientă libertate în alocarea bugetară
►Când școlile își pot alege singure soluțiile, ținând cont de feedbackul utilizatorilor, eficiență crește, pentru că gradul de motivație este mai ridicat
►Pericolul soluțiilor gratuite - nimeni nu oferă suport; nu există criterii de performanță; ingredientul cheie pentru ca tehnologia să transforme rapid educația este competitivitatea - mai multe soluții conforme (vezi criteriile ministerului), să concureze pt cota de piață. Astfel, calitatea serviciilor crește, costul scade, utilizatorul câștigă. Când utilizatorii sunt condiționați să folosească soluții gratuite, nu au niciun fel de control asupra serviciului pe care îl primesc.
George Chiocaru, managing associate Stratulat & Albulescu
►Am văzut două extreme - pe de-o parte extrema bună în care profesorii s-au transformat în antreprenori, au luat inițiativa și au găsit soluția pentru a putea preda în continuare și am văzut și reversul medaliei în care am văzut și profesori care au zis că nu predau pentru că au dreptul să își protejeze imaginea și vocea și au invocat tot felul de prevederi din GDPR, ceea ce a fost o malformație, o interpretare greșită a unor norme juridice pentru a nu desfășura o activitate care servește în primul rând unui scop general pentru că dreptul la educație este un drept garantat de Constituție. Nu vorbim de un moft.
►Deci cred că în primul rând unde trebuie lucrat este la mentalitate. Există multe situații în care elevii sau studenții sunt mai avansați decât profesorii din punct de vedere tehnologic, așa că prin urmare poate nu ar strica să existe o aliniere între cei doi participanți.
În al doilea rând o să fie foarte interesant cum evaluezi în contextul în care ai 10 platforme care furnizează 10 tipuri de servicii elevilor și studenților, platformei care nu sunt la fel, fiecare are particularitățile ei, pentru că la noi evaluarea este standardizată - examenul de bacalaureat se dă la fel peste tot; nu contează dacă profesorul a fost în clasă sau nu, dacă elevii au avut mai multe teme sau mai puține, evaluarea este aceeași pentru toți. Nu este ca în mediul academic, unde dacă vrei să audiezi cursul îl audiezi, dacă nu, nu, dacă îți pregătești examenul bine, dacă nu, nu. La liceu profesorul te ține de mână și te plimbă prin materie.
►Vorbim de nevoia schimbării de mentalitate în primul rând. Cred că timpul va rezolva problema hardware - nici eu nu sunt de acord că tabletele răspund cel mai bine acestei nevoie pentru că interacțiunea deja limitată de învățămândul la distanță este o dată în plus limitată de funcționalitățile pe care le oferă un laptop sau un calculator desktop.
►O altă soluție o reprezintă și clarificare anumitor aspecte juridice prost înțelese. În drept emitentul actului normativ are posibilitatea de a veni cu clarificări, nu trebuie neapărat să vină cu o altă lege care să explice legea anterioară. El poate emite o interpretare oficială cu privire la anumite norme ca să nu ne mai trezim că apar profesori care spun că ei vor să își protejeze imaginea și nu intră la curs.
Alexandru Holicov, fondator și CEO Adservio
►Ministerul ar trebui să lase lucrurile în grija managementului școlii, directorii de școli să fie niște manageri de școli pregătiți să facă acest lucru, nu cum este în momentul de față. Ar trebui să fie un pic schimbat și procesul de selecție sau cum sunt aleși acești directori pentru a coordona acea comunitate. Ne luptăm de 12 ani pentru descentralizare.
►Școlile se pierd în rapoarte și birocrație. Directorii de școli ar trebui lăsați să aleagă orice soluție doresc, ar trebui să fie un cadru legislativ de bun simț prin care soluțiile existente pe piață să îndeplinească anumite criterii minime de securitate și funcționalități, nu să numească așa cum se face în acest moment autoritățile, doar anumite platforme, companii multinaționale să ofere gratuit.
Sunt niște lucruri care din punctul meu de vedere nu sunt corecte și nu aceasta este direcția în care trebuie să mergem ci să fie o piață liberă, o legislație corectă.
►Companiile românești să fie susținute, nu date la o parte și încercări de a se face lucruri așa cum nu ar trebui în 2020 într-o țară liberă în care lucrurile ar trebui să se întâmple cum ne-am dori cu toții, să vedem că firmele românești sunt susținute, nu zic să fie doar ele susținute dar ar trebui să fie cel puțin la egal cu alte companii pe care autoritățile le susțin și le promovează.
Dragoș Iliescu, fondator Brio
►Nu există stat care să fi fost prins altfel decât pe nepregătite de pandemie. Problemele pe care le avem noi le au și alte state cu excepția statelor unde se vorbește engleza - SUA, Canada, Marea Britanie, și poate poate țările nordice unde engleza se vorbește habitual din primii ani de școală. Mai toate statele au fost prinse pe picior greșit. De ce? Pentru că a avea un sistem educațional care a mers radical spre digitalizare este un întreg ecosistem și ai nevoie de actorii și componentele unui întreg ecosistem. Nu este suficient să ai o platformă prin care transmiți live ce zice profesorul la clasă și transmiți în casele copiilor, nu este suficient să ai un sistem de management al școlii - deseori acesta era grevat mai degrabă de nevoile anterioare pandemiei decât de nevoile existente în pandemie. Ai nevoie de teribil de mulți actori. Pe unii îi ai, poate nu în modul în care ai vrea, poate este nevoie ca ei să se dezvolte, în anumite zone nu ai deloc actori, deci este un întreg ecosistem care trebuie să se dezvolte.
În România nu stăm teribil de bine comparativ cu țări care evident sunt mult mai evoluate în educație în general, în tehnologizare în general și cu capacitatea de a arunca cu bugete înspre problema asta, dar nu stăm așa de rău nici cum ne e uneori teamă că stăm. Avem în mod cert actori importanți care au arătat că pot produce valoare în educație.
Suntem mândri că suntem și noi parte din acest grup foarte select de români în edtech. Cred că de principiu ecosistemul de care vorbeam înainte se mișcă în direcția corectă, însă sunt în continuare o serie de goluri - servicii de care ai nevoie să fie oferite digital pentru a avea o educație bună din această perspectivă.
Fiecare o să bată moneda pe soluția pe care el o propune.
►Cred că una din soluții este una fundamentală - ce văd că se întâmplă în alte state este că guvernele înțeleg că cel puțin o parte din componenetele acelui sistem trebuie să fie naționale, indigene, să fie create pe tipicul populației, audienței țării respective, pe programa din țara respectivă, pe metehnele pe care le au - este mult mai greu să destructurezi metehne, este mult mai ușor să te mulezi cu tehnologia pe acele obiceiuri. Foarte multe din țările care au fost prinse nepregătite și pe picior greșit de pandemie, investesc cel puțin o parte din bani pe soluții locale. De ce? Este evident că orice soluție de antrenament sau pentru testare sau orice altceva ai genera este nevoie să fie generat pe programa ta în primul rând, orice fel de intervenție pentru formarea profesorilor este nevoie să îi formeze pe profesori după tipicul pe care tu îl ai în România, ș.a.m.d. Soluțiile indigene sunt cele în care cel puțin o parte din bugetele pe care guvernele din străinătate le investesc merg în mod țintit.
►Nu există un singur lucru pe care să îl shimbi și să rezolve totul. Nu există, niciun pe care o să îl faci nu o să aibă un imapct teribil de mare. Ai nevoie de un conglomerat de lucruri pe care trebuie să le faci și dacă nu le faci pe toate, nu o să miști lucrurile înainte. De principiu ce cred că ar trebui să facă minsiterul este să își genereze un model al schimbării care să fie science-driven - mult prea mult se lucrează pe ideologii mai debragă, pe ce cred ei că e bine, dar științele educației sunt o știință foarte bine bazată în care ai zeci de ani de studii - f multe studii serioase, studii experimentale, ca atare la momentul acesta știm ce funcționează și ce nu funcționează și să ne bazăm pe ceea ce știm deja că funcționează și le susținem în mod sistematic prin actori locali pentru o perioadă ceva mai lungă de timp decât 6 luni când un alt ministru are o altă idee.
0 comments :
Trimiteți un comentariu