Vineri, 4 septembrie 2020, cursul valutar a atins un nou maxim istoric, BNR afișând (pe baza cotațiilor de vânzare și cumpărare ale băncilor pe piața valutară interbancară) un curs de 4,8492 lei/euro.Precedentul nivel maxim a fost pe 17 martie, 4,8448 lei/euro, la debutul crizei coronavirus și închiderea economiei.
Dan Suciu, directorul de comunicare al BNR, spune că această creștere de vineri (de 0,1% față de joi) ține de un context regional și de aprecierea monedei europene pe plan internațional (de la începutul anului euro a crescut cu 5,3% față de dolar, o creștere care începe să afecteze economia Europei).
Dincolo de explicațiile BNR, problema este că acest curs, unde se adună toată activitatea economică internă și internațională a României, ar fi trebuit să fie la un nivel mult mai ridicat, având în vedere: deficitul comercial de 17 miliarde de euro din 2019, 14 miliarde de euro din 2018 și 8,8 miliarde de euro de pe primele 6 luni din acest an, în creștere cu 1,2 miliarde de euro față de 6 luni 2019; deficitul balanței de plăți de 10 miliarde de euro în 2019, 8,9 miliarde de euro în 2018 și 3,4 miliarde de euro în primul semestru din 2020, iar acum explozia deficitul bugetar, estimat la 92 de miliarde de lei (aproape 20 de miliarde de euro) pentru acest an, conform ultimei rectificări bugetare; explozia datoriei publice a statului, care a ajuns la jumătatea anului la 430 de miliarde de lei, față de 373 de miliarde de lei la finalul lui 2019, și nu în ultimul rând creșterea datoriei externe, dintre care două treimi este datorie privată, la 111 miliarde de euro la jumătatea anului, în creștere cu 6 miliarde de euro de la începutul anului.
De data asta, creșterea cursului nu ar fi creat mari probleme, ca în criza precedentă, având în vedere că ponderea creditelor în lei este de aproape 70%, în timp ce în 2008 era de numai 30%, iar 70% era în valută.
De la începutul acestui an cursul a crescut cu numai 1,46%, iar de când a început criza, pe 16 martie, cursul a crescut cu numai 0,6%.
Cursul a fost și este mult prea stabil pentru aceste vremuri, având în vedere găurile macro care se măresc de la o lună la alta.
BNR spune că nu încurajează creșterea cursului pentru a corecta dezechilibrele macroeconomice.
Problema este că deficitul bugetar, care a ajuns cea mai mare problemă macro a României, nu va scădea atât de ușor, și mă îndoiesc că un guvern politic și o coaliție politică vor accepta să-și lege numele de o austeritate și o tăiere bugetară (deficitul bugetar trebuie redus cel puțin la jumătate), având în vedere precedentul Băsescu/Boc, care în mai 2010 a majorat TVA de la 20% la 24% și a redus salariile bugetarilor cu 25%.
Guvernul Orban/PNL și-a finanțat deficitul bugetar din acest an plătind dobânzi mai mari decât alte țări, chiar dacă sunt ușor mai mici decât în guvernarea PSD.
Acest diferențial de dobândă (peste 3,5% pentru împrumuturile pe 5 și 10 ani) versus dobânzile negative la împrumuturile în euro ține finanțarea deficitului bugetar în viață, chiar dacă „ghilotina” majorării pensiilor și alocațiilor atârnă destul de greu, mai ales în ochii agențiilor de rating.
Dar când va veni vremea introducerii unor măsuri de austeritate – scăderea cheltuielilor, creșterea veniturilor – bine ar fi să nu crească în paralel cursul valutar, așa cum s-a întâmplat în trecut.
Dacă s-ar întâmpla din nou la fel, economia, companiile, persoanele fizice vor fi lovite de ouă ori în plin.
În criza precedentă cursul a crescut în câteva luni de la 3,6 lei/euro la 4,3 lei/euro și a fost stabilizat doar cu împrumutul de 20 de miliarde de euro de la FMI, Banca Mondială și Comisia Europeană, la care s-a adăugat acordul cu băncile internaționale care au operațiuni în România ca să nu-și retragă liniile de finanțare.
Așa că ar fi fost mai bine să crească acum cursul mai mult, nu cu numai 1,46% față de o inflație de 2,6%, ci poate cu 3-5%. Această creștere ar fi fost justificată public prin criza economică în care am intrat, adusă de coronavirus.
Ironic, această criză i-a permis BNR să reducă dobânda de politică monetară de 3 ori din martie până la începutul lunii august, de la 2,5% la 1,5%, ceea ce a atras și reducerea ROBOR de la 3,2% la 1,99%.
Reducerea ROBOR a fost posibilă mai ales datorită îngustării coridorului de fluctuație dintre dobânda minimă la BNR și dobânda maximă. Acum, dobânda maximă la BNR este de 2%, iar teoretic nicio bancă nu ar avea de ce să coteze mai mult în piață, pentru că poate să ia bani de la BNR. În procente, BNR a redus dobânda cu nu mai puțin de 30%, iar ROBOR s-a redus cu 38%.
Această reducere de dobândă la BNR – 1,5% este cel mai redus nivel din istoria Băncii Naționale – s-a transferat mai mult în creditele care sunt legate de ROBOR și mai puțin în dobânzile de la depozite practicate de bănci. Pe medie, dobânda de retail este de 1,75%, dar sunt bănci care oferă și 3,5-3,75%.
Chiar dacă dobânzile la depozitele bancare, principala formă de economisire a populației, sunt extrem de mici, din bănci nu au plecat bani, ci dimpotrivă: depozitele în lei ale populației au ajuns în iulie 2020 la 245,8 miliarde de lei, în creștere cu 12,7% față de iulie 2019; depozitele în valută ale populației la bănci au fost în iulie 2020 de 99,6 miliarde de lei, în creștere cu 16,5% față de iulie 2019, iar în termeni reali, luând în considerare creșterea cursului de 2%, am avut o majorare de 14,5%, chiar și în condițiile în care dobânzile la euro se învârt în jurul a 0-1%, cel mult.
Chiar dacă Ministerul Finanțelor a oferit o dobândă de nerefuzat - 4% la lei la 2 ani, 4,5% la lei la 4 ani și 2% la 5 ani la euro -, în operațiunea Fidelis de vânzare de titluri de stat către populație suma strânsă a fost de numai 2 miliarde de lei.
Pentru cei care nu știți, titlurile de stat Fidelis cotate la bursă au crescut în trei săptămâni cu peste 50%, cel puțin pentru titlurile în lei la 4 ani (102,8/102,89 - cotația de vineri de pe Bursă), și cu mai mult de 50% pentru titlurile în euro (101,5/101,8 – cotația de vineri la Bursă).
Economia României și businessul celor aproape 600.000 de companii s-au comportat mai bine decât așteptările inițiale în aceste șase luni de criză, dar va urma o toamnă fierbinte, în care fiecare va încerca să vadă încotro îl duce viitorul. De asemenea, de la 1 ianuarie, atunci când expiră moratoriul de suspendare a plății ratelor la bancă pentru persoanele fizice și pentru companii, fiecare va avea o imagine mai clară și realistă.
Nu știu ce va face BNR cu cursul – analiștii îl văd depășind 4,9 lei pentru un euro -, dar cred că ar trebui să fie mai sus, la un alt maxim istoric, pentru a nu crea o presiune suplimentară atunci când va veni criza bugetară, cu necesitatea tăierii cheltuielilor și creșterii veniturilor.
0 comments :
Trimiteți un comentariu