În Cehia, competiția pentru construirea unui nou reactor nuclear după mulți ani de pauză a căpătat dimensiunile unei lupte geopolitice între SUA, Rusia și China. Politic, Cehia oscilează între cele trei mari puteri. În Ungaria nici nu s-a pus problema de vreun concurs, fiind preferate tehnologia și creditele rusești pentru extinderea centralei atomice de la Paks.Ca să câștige contractul pentru construirea a două unități la viitoarea centrală nucleară Belene din Bulgaria, o companie rusă s-a aliat cu una franceză și una americană, însă reactoarele ar urma să fie rusești. Ungaria și Bulgaria sunt aliați deveniți deja tradiționali ai puterii de la Moscova. Recent, Polonia a anunțat începerea unei revoluții energetice în care locul cărbunelui va fi luat de energia verde și de prima centrală atomică a acestei țări. Cine va fi furnizorul de tehnologie nucleară? Evenimentele și declarațiile politice din ultimii ani arată clar că Varșovia contrează pe cât de mult posibil extinderea influenței ruse în regiune și că este loială în schimb Americii.
Când secretarul de stat al SUA Mike Pompeo a aterizat în Praga în august, în prima oprire a unui tur al aliaților Americii din Europa Centrală și de Est, el avea două lucruri în minte: China și Rusia, scrie revista Foreign Policy. În ultimul deceniu, cei doi giganți geopolitici din est au obținut o influență semnificativă asupra democrațiilor tinere din regiune. Iar administrația Trump, care pune mai mult accent pe afaceri și pe profitul imediat decât pe strategiile pe termen lung, vrea să-și croiască drum prin piețele vânate de Moscova și Beijing.
În Cehia, guvernul minoritar al premierului Andrej Babis, care a fondat partidul ANO 2011, a primit cu bunăvoință atenția acordată de președintele american Donald Trump. Însă poziția sa pare mai puțin clară în contextul în care țara, cea mai matură economie din fostul bloc comunist est-european, se pregătește de unul dintre cele mai grele teste geopolitice de la căderea comunismului în urmă cu 30 de ani: alegerea unui partener pentru extinderea capacitățiilor nucleare construite cu tehnologie sovietică.
Om de afaceri și miliardar controversat care insistă cu politici considerate populiste, Babis a câștigat bile albe de la Casa Albă devenind cel mai gălăgios critic din Europa al companiei de tehnologie și telecomunicații din China, Huawei, despre care Washingtonul spune că reprezintă un pericol pentru securitatea națională.
Deși mulți aliați au ignorat apelurile lui Trump de a nu mai face afaceri cu acest grup, liderul ceh a blocat accesul acestuia la lucrările pentru rețelele de telecomunicații din țară încă din 2018. O parte din misiunea lui Pompeo în Cehia a fost să-l convingă pe Babis că a colabora cu Rusia sau China pentru construirea unui nou reactor, de 1,2 gigawați, la centrala nucleară Dukovani este la fel de periculos ca a avea încredere în Huawei. Investițiile în noua unitate nucleară sunt estimate la șapte miliarde de dolari.
„Dacă alegeți una din aceste țări, vă veți pune în pericol libertatea și suveranitatea“, i-a spus Pompeo liderului ceh. Însă guvernul lui Babis este slab și se confruntă cu presiuni în creștere din interiorul țării și din exterior pentru a alege calea estului.
El a refuzat să excludă companiile de stat chineze și ruse din licitațiile pentru proiectele strategice și, deși l-a primit cu entuziasm pe Pompeo, s-a ferit de la a semna un acord de cooperare preferențial în domeniul energiei nucleare.
Energia este unul din elementele principale ale eforturilor SUA de a redeveni activă pe piețele și în politica din Europa Centrală și de Est, nu în ultimul rând deparece Rusia a dominat mult timp acest sector. Astfel, extinderea centralei de la Dukovani a devenit o competiție care dă guvernului de la Praga un termen limită pentru a-și stabili definitiv orientarea geopolitică. Babis nu are mâna liberă. El se bazează pe președintele Milos Zeman, un naționalist populist grosolan și fără mască, aliat apropiat al președintelui rus Vladimir Putin, și pe partide extremiste de stânga și de dreapta pentru sprijin în Parlament. În general, premierul a eșuat de când a fost ales, în 2017, să contracareze eforturile lui Zeman și ale grupului obscur de figuri politice și economice din jurul acestuia de a face mai profunde legăturile cu Beijingul și Moscova.
„Zeman și consilierii săi nu ar dori să excludă China și Rusia din licitație, iar Babis are nevoie de susținătorii președintelui“, a explicat Ivana Karaskova, specialist în relații ceho-chineze la Asociația pentru Afaceri Internaționale din Praga. „În același timp, Babis se află sub o presiune semnificativă din partea SUA și a altor ofertanți.“
Extinderea celor două centrale nucleare ale țării - Dukovany și Temelin - se află în centrul strategiei energetice a Republicii Cehe pe termen lung. Cu toate acestea, guvernul s-a străduit ani de zile să găsească un model de finanțare agreabil pentru acționarii minoritari ai grupului energetic controlat de stat CEZ, care are sarcina de a construi și de a gestiona infrastructura de energie nucleară a țării. Neînțelegerile privind finanțarea au făcut ca planurile de construire a două noi unități la Temelin să fie anulate în 2014. Cei doi finaliști ai acelei curse - care au adus și un secretar de stat al SUA la Praga - au fost agenția nucleară de stat rusă Rosatom și Westinghouse, cu sediul în SUA. De atunci, la dosar nu s-a mai adăugat nimic. În confruntarea pentru Dukovani, rușii și americanii vor concura cu ofertanți din China, Franța și Coreea de Sud.
Pentru Beijing, proiectul ar fi o modalitate de a prezenta clienților europeni fiabilitatea tehnologiei sale nucleare la prețuri reduse. Pentru Rusia, energia nucleară este un export rar de înaltă tehnologie, cu valoare adăugată mare. Prin urmare, acești ofertanți, care „nu au motivații pur economice, pot veni cu un preț mai mic“, spune Jan Lipavsky, membru al opoziției din Parlamentul ceh și vicepreședinte al comitetelor de politică externă și securitate. Pentru Occident, teama este că un astfel de parteneriat ar putea transforma Republica Cehă, un aliat NATO, într-o altă Ungarie. Rusia a convenit în 2014 cu guvernul premierului maghiar Viktor Orban să finanțeze și să construiască unități noi la centrala nucleară Paks. Odată cu acest acord, Budapesta a încheiat și alte afaceri cu Moscova, cum ar fi furnizarea de gaze naturale la prețuri mai mici. De asemenea, Ungaria vrea să facă parte din traseul unui nou gazoduct rusesc, care vine din Turcia și trece prin Bulgaria și Serbia. Între timp, guvernul iliberal de la Budapesta s-a apropiat de Est, obstrucționând încercările de a apropia Ucraina de NATO și opunându-se eforturilor UE de a presa Beijingul cu privire la protejarea drepturilor omului și la probleme de securitate. Pe de altă parte, în urmă cu ceva timp, Budapesta a vrut să trimită probabil un semnal la Moscova grăbind rambursarea împrumutului primit pentru Paks. Ungaria se visează și poarta de intrare a Chinei pe piețele vestice. „Cred că SUA înțeleg riscul scenariului maghiar“, a spus Lipavsky. „Când un stat se încurcă prea mult cu China și Rusia, atunci ei au o problemă în NATO“. Pentru extinderea sectorului nuclear din Bulgaria prin construirea unei centrale nucleare la Belene, rușii de la Rosatom au format un consorțiu formal cu compania franceză Framatome și cu cu cea americană GE Steam Power. Însă planurile bulgare sunt problematice. Bulgaria este o economie săracă, iar Rosatom s-a mai ars o dată cu ele. În 2006, compania Atomstroyexport, o subsidiară a grupului rus, a câștigat o licitație internațională pentru construirea a două reactoare. Lucrările au început în 2008, dar au fost înghețate în 2009, iar proiectul închis în 2012 din cauza lipsei de investiții. Această decizie a adus Bulgariei un caz de arbitraj pierdut și o factură de 550 milioane de euro de plată către Atomstroyexport, care susține că a rămas cu un reactor început. Când proiectul a fost reînviat în 2016, Rosatom concura cu alți 12 ofertanți, inclusiv China National Nuclear Corporation, Korea Hydro & Nuclear Power și posibilii săi noi parteneri Framatome și GE. În decembrie anul trecut, ministerul bulgar al energiei a anunțat că a selectat cinci candidați, China Corporation Nuclear Corporation, Rosatom și Korea Hydro & Nuclear Power ca posibili investitori strategici. Guvernul bulgar a declarat că va lua o participație majoritară în proiect, pe care se așteaptă să-l finalizeze până în 2030. Cu toate acestea, nu va oferi garanții financiare și nici nu va cumpăra energia electrică produsă de centrală prin contracte pe termen lung la tarife preferențiale.
În Polonia, cea mai mare economie est-europeană, guvernul a anunțat zilele trecute accelerarea unui proiect de 40 de miliarde de dolari pentru construirea primei centrale nucleare a țării, unul dintre scopuri fiind reducerea dependenței energetice de cărbune, care în prezent contribuie cu aproape 75% la generarea de electricitate „ cel mai ridicat nivel din UE, notează Financial Times. La reducerea consumului de cărbune va ajuta și dezvoltarea energiei regenerabile. Primul reactor atomic ar urma să intre în funcțiune în 2033. Polonia, cu un guvern considerat a călca pe urmele iliberale ale lui Orban, este un aliat apropiat al SUA și a promovat puternic politici UE de scoatere a Ucrainei de pe orbita Moscovei. Recent, a fost recompensată de SUA cu staționarea acolo a unor trupe americane retrase de Washington din Germania.
0 comments :
Trimiteți un comentariu