Când președintele Americii Donald Trump a vorbit despre o decuplare a țării sale de China, adică separarea permanentă a celor două economii, el a dat glas unei tendințe care a cuprins aproape toate statele puternice ale lumii. Doar că pe un ton mai puțin diplomat.În urmă cu un deceniu, Japonia punea problema reducerii dependenței lanțurilor sale de aprovizionare de China după ce Beijingul a sistat exporturile de metale rare creând astfel probleme industriei auto nipone. Oprirea livrărilor a urmat, se pare, unui conflict maritim între cele două țări. Ministerul comerțului a cerut atunci ca o „strategie pentru metale rare“ să fie inclusă într-un proiect de cheltuieli realizat de guvern, scrie Financial Times. Partidul de guvernământ a propus chiar folosirea avantajului yenului puternic pentru a cumpăra mai mulți furnizori. Zece ani mai târziu, în martie 2020, sub șocul pandemiei de COVID-19 pornită din China, Tokyo a dat un impuls nou eforturilor de a reduce dependența țării de economia chineză. Astfel, Consiliul Investițiilor pentru Viitor, o instituție de stat, a anunțat că analizează posibilități de a promova creșterea producției industriale interne în condițiile în care multe companii din sector, precum constructorii auto, sunt încă puternic dependente de componente fabricate în China. Consiliul își asuma misiunea de a încuraja producătorii să-și mute o parte din fabricile de piese cu valoare ridicată în Japonia. În august, guvernul nipon a accelerat eforturile de a crește rezervele de metale rare și a anunțat că va ajuta companiile japoneze să obțină participații la mine din străinătate și să dezvolte capacitate de procesare a materiilor prime necesare industriei auto viitoare, echipamente de comunicații și tehnologii de vârf. Tokyo se teme că din nou Beijingul va folosi exporturile ca instrument de forță în negocieri, dar și de pericolele pe care le crează pentru industria sa dependentă de importuri situații precum pandemia de COVID-19.
Guvernul a lansat recent un program de subvenții pentru încurajarea companiilor să-și mute fabricile din China în Japonia sau în alte țări din regiune. O strategie pentru convingerea companiilor să transfere producția din China acasă are și Coreea de Sud, care se luptă cu creșterea șomajului și cu scădere economică, potrivit FT.
Luna aceasta, Comisia Europeană, puterea executivă a Uniunii Europene, a lansat un plan pentru diminuarea dependenței de furnizorii chinezi de metale rare, baterii de litiu și componente pentru celule solare în condițiile în care Europa încearcă
să-și construiască o economie verde fără prea mult „ajutor“ din partea Chinei, un concurent puternic mai ales în industria mașinilor electrice. CE mizează pe faptul că tranziția spre electromobilitate și energie regenerabilă va duce la creșterea cererii pentru metale rare. Litiul apare pentru prima dată pe lista critică. „Nu ne putem permite să ne bazăm în totalitate pe alte state, în cazul metalelor rare pe o singură țară“, a declarat comisarul european pentru piața internă Thierry Breton, el vorbind și despre diversificarea furnizorilor și despre UE dezvoltându-și propria capacitate de extracție, procesare, reciclare, rafinare și separare a metalelor rare. Strategia nu este îndreptată neapărat contra Chinei deoarece UE este dependentă și de alte state, cum ar fi Turcia, Congo și Africa de Sud. Însă analizele CE identifică China drept un factor de risc uriaș, această țară având un rol de semimonopol în mai multe sectoare ale energiei verzi și electromobilității, notează Australian Financial Review. Întreruperea lanțurilor de aprovizionare din China din cauza pandemiei a amplificat îngrijorările europenilor.
Între timp, guvernul Germaniei a anunțat lansarea unei strategii pentru regiunea Pacific-Oceanul Indian. The Diplomat scrie că acest lucru reflectă tendința Europei de a se îndepărta de China. Astfel, Germania devine a doua țară europeană, după Franța, care adoptă formal un plan de acțiune pentru acea regiune. Strategia a fost proiectată pentru a permite Germaniei „să contribuie activ la formarea ordinii internaționale în regiunea Indo-Pacific“. Acolo, a explicat ministrul de externe Heiko Maas, „va fi decisă forma ordinii bazate pe reguli internaționale a viitorului. Vrem să ajutăm la formarea acestei ordini, astfel încât baza să fie regulile și cooperarea internațională, nu legea celui mai puternic“.
Strategia privește securitatea maritimă, drepturile omului și diversificarea parteneriatelor economice ale Germaniei în așa fel încât această economie și partenerii ei regionali să „evite depedențele unilaterale“. Unii observatori au arătat că Germania nu va întrerupe legăturile de afaceri cu China, însă strategia pentru acea regiune îndepărtată este o mutare făcută cu ochii spre viitor, pentru asigurarea unor rute comerciale pentru cazul în care China va deveni mai agresivă. Problema dependenței Germaniei de China este prezentă în dezbateri de câțiva ani. În 2018, principalul grup de lobby al industriei germane, BDI, a atras atenția că business-ul german trebuie să-și reducă dependența de piața chineză, argumentând că mult promisa deschidere a acestei piețe este puțin probabil să se întâmple și că întărirea controlului Partidului Comunist în economie și societate este îngrijorătoare, scrie Reuters. China este deosebit de importantă pentru Germania, o economie exportatoare, în condițiile în care constructorii auto Volkswagen, Daimler și BMW își obțin o treime din profituri acolo. În iunie, când statele europene își accelerau planurile de retragere a măsurilor de lockdown, președintele Franței Emmanuel Macron a declarat că pandemia a expus „deficiențele“ dependenței Franței și Europei de lanțurile de aprovizionare globale pe care se bazează industrii precum cea auto, farma și de tehnologie. „Singurul răspuns este să construim un model economic nou, mai puternic, care să ofere mai mult de lucru și să producă mai mult astfel încât să nu ne mai bazăm pe alții“, a spus Macron. El s-a referit în principal la dependența de China și de SUA.
Din America, cu alegerile apropiindu-se, președintele Donald Trump a deschis din nou discuția despre separarea economiei SUA de cea a Chinei, spre binele americanilor. „Decuplare este un cuvânt interesant“, a spus Trump. „Pierdem miliarde de dolari și dacă n-am face afaceri cu chinezii nu am pierde aceste miliarde. Se numește decuplare și te pune pe gânduri.“ De asemenea, Trump a promis că administrația sa va interzice încheierea de contracte federale cu companii care produc în China direct sau indirect. „Vom face din America superputerea industrială a lumii și vom pune capăt dependenței noastre de China definitiv. Fie că vorbim de decuplare, fie de tarifele masive pe care le practicăm acum, vom pune capăt dependenței de China deoarece nu ne putem baza pe ei“, a declarat cel mai puternic politician al lumii. Spre deosebire de Trump, germanul Heiko Maas a afirmat că decuplarea UE de China nu este în interesul europenilor. El a spus acest lucru cu ocazia unei vizite recente primite din partea omologului chinez Wang Yi.
0 comments :
Trimiteți un comentariu