♦BNR și guvernatorul Mugur Isărescu s-au opus lichidării Bancorex mergând pe soluția ca partea bună să fie preluată de BCR
♦
BNR a asigurat lichiditate continuă astfel încât operațiunile băncii să se desfășoare fără probleme
După 30 de ani, piața bancară din România este extrem de așezată, aproape ca un model vestic. Dar nu întodeauna. Anii ‘90 și începutul anilor 2000, când au apărut primele bănci private capitaliste pe lângă băncile de stat care au moștenit istoria comunistă - Bancorex (BRECE - fosta bancă de comerț exterior a României), BCR (care a preluat după 1990 activitatea comercială din BNR), Banca Agricolă, BRD - Banca de Investiții și Dezvoltare, CEC Bank și apoi Eximbank, o bancă care ar fi trebuit să sprijine comerțul exterior - au fost extrem de tumultuoși, chiar dramatici, cu câteva falimente și în special cu situația de la Bancorex, care era cea mai mare bancă din România și care ajunsese în faliment din cauza creditelor neperformante acordate grupurilor private, din cauza programelor guvernamentale, dar și din cauza managementului.
La finalul anilor ‘90, aproape 40% din sistemul bancar era neperformant prin băncile de stat și câteva bănci private, ceea ce a pus în pericol întregul sistem financiar din România.
De patru săptămâni ZF publică în fiecare vineri opiniile celor care au participat la crearea sistemului bancar de după 1990, fie că au fost decidenți politici (cei care l-au numit pe Mugur Isărescu în funcția de guvernator al BNR), fie că au fost la conducerea unor bănci de stat și apoi private (Dan Pascari, fost președinte BRCE între 1990 și 1994, apoi președinte al Băncii București - Alpha Bank de astăzi -, HVB Bank și Unicredit Bank).
În numărul de astăzi, Ziarul Financiar publică
opinia lui Nicolae Dănilă
, cel care a fost administratorul special al Bancorex și apoi a condus BCR, cea mai mare bancă din România între 1999 și 2007.
Dănilă a fost președintele executiv al BCR în momentul privatizării cu grupul austriac Erste, care a oferit cel mai mare multiplu din istoria bancară mondială pentru o bancă de asemenea dimensiuni, de 6 ori activele nete. Erste a plătit 3,75 de miliarde de euro pentru 60% din BCR, evaluând banca la 6 miliarde de euro.
Pentru prima dată, Nicolae Dănilă, care și-a început cariera bancară în 1976 la sucursala bancară americană de la București - Manufacturers Hannover Trust, dezvăluie amănunte legate de situația dramatică prin care a trecut Bancorex dar și România la finalul anilor ‘90, atunci când toată lumea voia să lichideze această bancă, ceea ce ar fi declanșat o reacție în lanț cu consecințe dramatice pentru România. „Bancorex era aproape de faliment, fără conducere, generând pierderi și costuri imense, punând în primejdie România și economia ei. Instituțiile internaționale au recomandat și insistau pentru lichidarea (sunset) Bancorex, lucru agreat și de o parte din spectrul politic al țării.”
Dănilă spune că după mai multe discuții, soluția agreată și cu BNR a fost de stopare a pierderilor, reducerea costurilor, conservarea activelor băncii și sprijinirea afacerilor viabile și nu lichidarea băncii.
„O mare parte din finanțarea curentă a băncii a fost asigurată de BNR prin plasarea de către BCR (care a preluat activele bune din Bancorex) în contrapartidă a unor active în gaj. Prin soluția aleasă, am evitat o criză majoră pentru România, și anume faptul că, dacă s-ar fi pus în aplicare lichidarea Bancorex, deveneau exigibile (cu scandeță imediată) împrumuturi suverane ale României garantate de Bancorex totalizând circa 600 de milioane de dolari, care aveau scadențe eșalonate până în 2023, iar depozitele clienților (totalizând circa 600 de milioane de dolari echivalent în lei și valută) erau în primejdie. De altfel, bazate pe scenariul lichidării băncii, agențiile internaționale prevesteau intrarea României în încetare de plăți în jurul lunii mai 1999“, spune Dănilă.
El spune că în final soluția aleasă, de sa scoate partea proastă din Bancorex într-o agenție separată (AVAB) iar partea bună să fie preluată de BCR a beneficiat de sprijinul președintelui României, Emil Constantinescu, care s-a implicat personal, al prim-ministrului Radu Vasile, al guvernatorului BNR, al Parlamentului și al clasei politice.
Pentru prima dată, el dezvăluie că Bancorex a fost la un pas să finalizeze vânzarea părții bune către grupul german Bayerishe Landesbank din München, dar din cauza presiuniii și a timpului scurt, tranzacția nu a mai putut avea loc.
Dănilă povestește cum a reușit să consolideze BCR și sucursalele din străinătate pe care le deținea această bancă astfel încât , în 2004, BERD și IFC să cumpere 25% din acțiuni, iar în 2005 să fie privatizată cu Erste.
El dezvăluie că înainte de procesul de privatizare cu un acționar strategic au fost demersuri pentru privatizarea băncii pe piața de capital din România, care au rămas, „din păcate, fără succes“.
După ce a plecat de la BCR, Nicolae Dănilă a fost pentru un mandat de 5 ani membru în Consiliul de Administrație al BNR, iar în ultimii doi ani a fost președintele consiliului de administrație al First Bank, fosta Piraeus Bank, pe care a cumpărat-o fondul de investiții american JC Flowers.
Viitorul îl va aduce pe Nicolae Dănilă din nou în poziția de consilier al guvernatorului BNR, Mugur Isărescu.
0 comments :
Trimiteți un comentariu