
„Doar 15% din fermierii români au studii agricole complete. O țară similară este Estonia, dar nivelul este la 54%, de aici vine și diferența de mentalitate. Europa de Vest se bucură de productivitatea acestui domeniu. Noi nu avem educația necesară pentru a vedea agricultura ca pe un business”, a spus Andrei Venczel Oros, în cadrul videoconferinței ZF- Agricultura într-o nouă etapă: Cum a accelerat anul 2020 digitalizarea agriculturii?
O altă problemă este participarea și înclinația tinerilor spre acest sector. În prezent, în România, peste 45% dintre fermieri au peste 65 de ani.
„Participarea insuficientă a tinerilor în acest sector, tineri fermieri sub 35 de ani, este o problemă, În România. La nivel European, 1 din 7 fermier are vârsta sub 35 de ani. În România, peste 45% din fermieri au peste 65 de ani. Trebuie să vedem cum putem încuraja tinerii să participe la evenimnte de profil. Ne putem uita la Olanda, unde sunt programe educaționale pe termen lung.”
Alte declarații
Nu cred că studiile superioare sunt necesare, ci înțelegerea conceptelor principale de business. Putem obține performanță și productivitate crescută prin anumite concepte, acestea trebuie să stea la baza unui fermier. Trebuie coordonat în parteneriat cu ministerul Agriculturii.
Trebuie să înțelegem aprovizionarea, capacitatea de producție și cererea. Există riscul să produci mult și într-o situație de criză partea de logistică să fie depășită de situație. Trebuie să ne uităm la partea de planificare, la productivitate, care este cererea, care sunt segmentele cerute în piață pentru a ajusta producția după nevoia din piață.
Nu am fost contactați de fermieri, dar am desfășurat un studiu al producătorilor de lactate din România. Am lucrat cu 10 jucători, am analizat impactul COVID-19 asupra industriei și soluțiile pe care le avem pentru a ameliora acest impact.
Am analizat tot lanțul– experții au avut dificultăți în accesarea materiilor prime, lapte crud, ambalaje, coagulant. Pentru că o parte vin din China.
Din punct de vedere al forței de muncă, am văzut probleme semnificative, având și perioada de cules. Pandemia a adus un nivel de nesiguranță privind sănătatea muncitorilor din domeniu.
Pe partea de procesare, măsurile impuse de COVID-19 au adus pierderi de 1-2% pentru producătorii mari de lactate, datorită distanțării liniilor de producție.
La transport, în prima parte a pandemiei, au fost probleme cu importul de lapte crud, smântână și carne.
Oamenii au cumpărat multe produse cu termen de valabilitate mai mare, ceea ce a dus la o schimbarea de consum: se gătea și se mânca acasă, au adus schimbări directe și pentru producători, cererea în horeca a fost scăzută.
A rezultat o problemă structurală, cel puțin pe partea de lactate, avem peste 70% din ferme cu sub 90 de capete. Fragmentarea aceasta duce la probleme pentru procesatorii de lactate, avem nevoie de mai mult timp și de mai multe ferme pentru a trimite la procesare.
0 comments :
Trimiteți un comentariu