♦ Împreună cu construcțiile, este sectorul economiei românești care a rămas pe plus în urma pandemiei Covid-19.IT-ul, care face 7-8% din PIB, a crescut, pe volum, cu 12,4% în prima jumătate din 2020, prin comparație cu perioada similară din 2019. Sectorul a mai ameliorat cu 0,6 puncte procentuale căderea economică de peste 10% din al doilea trimestru din 2020, când economia a fost lovită cel mai violent de criza cauzată de pandemia Covid-19.
Adrian Codîrlașu, vicepreședintele Asociației Analiștilor Financiar-Bancari din Romania (AAFBR), este de părere că evoluția foarte bună a sectorului IT a fost determinată de amploarea pe care a luat-o fenomenul work from home (telemunca), care a determinat companiile angajatoare să investească în soluții IT, iar companiile de telecomunicații să investească în puterea rețelei.
„O parte din această creștere vine și din această situație cu pandemia. S-a practicat la scară extinsă lucrul de acasă, ceea ce înseamnă echipament și servicii pentru comunicații, soluții de securitate pentru informație și pentru date și investiții în comunicațiile online, făcute inclusiv de companiile de telefonie mobilă“, a spus Adrian Codîrlașu.
De asemenea, a existat o cerere mai mare de servicii It la nivel global, fapt care a dus la o creștere a cererii externe pentru acest sector din România. De asemenea, foarte multe companii s-au orientat către comerțul online.
„Aceeași cerere este și la nivel global, serviciile au crescut, deci și cererea externă a crescut, iar companiile din România au furnizat asemenea servicii. Iarăși a mai fost nevoie de servicii IT pentru că toate companiile au început să vândă online, iar acest lucru presupune investiți în IT.“
La 6 luni din 2020, pentru IT-ul românesc este cea mai bună perioadă de creștere din 2017 încoace. Spre comparație, în primele 6 luni din 2019 IT-ul a crescut cu 9,9% an/an, în vreme ce în prima jumătate din 2018 sectorul a crescut pe volum cu 5,3%. Creșterea sectorului a fost de două cifre constant între 2015 și 2017.
„Economia era deja pe un trend de informatizare și automatizare, trendul se vedea peste tot, însă, pentru a face această automatizare și informatziare trebuiau investiții și nimeni nu era dispus. Criza care a venit în 2020 a pus informatizarea «pe steroizi»“, a mai spus Adrian Codîrlașu.
El este de părere că tendința de a lucra de acasă sau din altă parte în afară de birou, inclusiv din afara țării, se va accentua.
„Mă uitam la modul de organizare al Microsoft, Google, Twitter și au aceeași atitudine: vor avea permanent angajați care lucrează de acasă, dar îi lasă să meargă în alte orașe și testează inclusiv internațional. Companiile mari vor avea nevoie de oameni specializați și dacă le iese acest experiment cu lucrul din alte țări, atunci se va vedea și în industria IT din România, aici aș vedea un trend. Ar trebui investit în educație pentru cât mai mulți oameni bine pregatiți în acest domeniu. Văd o cerere mare de asemenea oameni în viitor.“
Sectorul IT beneficiază și de facilități fiscale: salariile programatorilor, printre cele mai bine plătite din România, nu sunt impozitate pe venit. Cererea și facilitățile acordate sectorului au adus creșteri ale IT-uluid e două cifre ani la rând.
De altminteri, un alt sector, construcțiile, beneficiază din 2019 de facilități fiscale. După scăderea de 0,5% a volumului sectorului în economie în 2017, construcțiile au crescut, la 6 luni, cu 14,4% an/an în 2019. În prima jumătate din 2020, construcțiile au crescut pe volum cu 15,6%, cea mai bună creștere din ultimii 10 ani. Cu o pondere în PIB-ul României de doar 4%, construcțiile au avut o contribuție pozitivă de 0,3 puncte procentuale la căderea economică de 10,3% din al doilea Trimestru din acest an, mai arată datele INS.
Andrei Rădulescu, BT: România, singura țară din UE care a consemnat o creștere a investițiilor în prima jumătate a anului
Datele privind evoluția economiei în țările membre ale Uniunii Europene în perioada aferentă celui de-al doilea trimestru din acest an indică o ajustare a PIB-ului Zonei Euro, principalul partener economic al României, cu o dinamică anuală în intesificare la 14,9%, în contextul crizei coronavirusului, spune Andrei Rădulescu, director analiză macroeconomică la Banca Transilvania, citând date Eurostat.
„Scăderea economiei cu un ritm record în T2/2020 a fost determinată de incidența pandemiei și restricțiile implementate pentru contracararea acestui șoc fără precedent în ultimele decenii”. În perioda analizată, economia României a consemnat un ritm anual de declin de 10,3%, nu la fel de sever precum cel înregistrat în Zona Euro, evoluție determinată, în principal, de faptul că investițiile productive -motorul economiei, au continuat să crească cu o dinamică anuală la 2,2% și s-au ajustat cu un ritm anual de peste 20% în Zona Euro. „România a fost singura țară din Uniunea Europeană în care investițiile productive au crescut în T2 și în prima jumătate a anului curent. Majorarea investițiilor productive în T2/2020, pentru al șaselea trimestru consecutiv, într-un context caracterizat prin restricții fără precedent, a fost susținută de mixul relaxat de politici economice, inclusiv nivelul redus al costurilor reale de finanțare, dar și de potențialul de dezvoltare din economia internă”, adaugă Andrei Rădulescu.
Astfel, se poate spune că firmele au continuat proiectele de investiții lansate la începutul acestui an, cu precădere în sectorul construcțiilor, evoluție susținută și de majorarea cheltuielilor de capital ale statului.
De asemenea, consumul privat, principala componentă a PIB, a scăzut în T2/2020 cu 13,2% față de perioada similară a anului trecut, un ritm de declin inferior celui înregistrat în Zona Euro, de 16%.
În același timp, consumul guvernamental s-a majorat cu 4,4% în T2/2020 în România, spre deosebire de scăderea cu 2,5% an/an înregistrată în Zona Euro.
“Conform scenariului macroeconomic central revizuit recent, prin încorporarea estimărilor provizorii (2) cu privire la evoluția economiei din T2/2020, PIB-ul României ar putea crește cu un ritm mediu anual de peste 2,5% în perioada 2020-2022, ajustarea din acest an, determinată de incidența pandemiei, urmând să fie contrabalansată de redinamizarea din 2021 și 2022“, spune Andrei Rădulescu.
0 comments :
Trimiteți un comentariu