♦ Costurile de trai mai mari au declanșat proteste în rândul oamenilor afectați puternic de șomaj și boală.Costurile în creștere ale alimentelor pun piețele emergente în fața unei duble provocări: acestea aruncă milioane de oameni în sărăcie și stau în calea eforturilor băncilor centrale de a pune capăt celui mai puternic declin economic din decenii, scrie Bloomberg.
Prețurile alimentelor la nivel mondial au urcat cu aproape 8% din mai în condițiile în care pandemia perturbă liniile de aprovizionare, iar vremea secetoasă afectează recoltele. Această accelerare a inflației forțează strategii din India până în Mexic să încetinească ritmul lansării de stimulente monetare chiar într-un moment în care economiile lor au mai multă nevoie de ele.
La început, bancherii centrali au crezut că pandemia va avea un avantaj: determinând o scădere puternică a inflației, aceasta va lăsa loc pentru o politică monetară „foarte expansivă“, arată Ernesto Revilla, de la Citigroup și fost economist-șef al ministerului de finanțe din Mexic. Lucrurile nu au stat însă așa.
„Mexicul este exemplul perfect al modului în care faptul că inflația nu a scăzut pe cât de rapid era de așteptat la început stă în calea extinderii politicii monetare“, potrivit acestuia.
Costurile alimentelor la nivel mondial au urcat pentru a patra lună consecutiv în septembrie, potrivit Organizației pentru Alimentație și Agricultură din cadrul ONU. Strategii concentrați pe evitarea creșterii falimentelor și pierderilor de locuri de muncă sunt acum îngrijorați și de creșterea prețurilor.
Costurile de trai mai mari au declanșat proteste în rândul oamenilor afectați puternic de șomaj și boală.
Din moment ce gospodăriile din țările mai sărace alocă o parte mai mare din bugete pe alimente, acestea din urmă au o pondere mai mare în cadrul indicatorilor inflației. Creșterea costurilor la alimente a reprezentat unul din factorii care au determinat mari bănci centrale emergente să-și pună pe pauză sau încetinească reducerile de dobânzi, văzându-și astfel erodat principalul instrument de politică de care dispun în lupta cu recesiunea.
Chiar dacă oscilațiile de prețuri sunt temporare, bancherii centrali se tem de așa-numitele efecte secundare, în care accelerarea creșterii prețurilor împinge în sus așteptările legate de inflație, determinând o nouă rundă de creșteri de prețuri.
Câteva țări, ca Nigeria și Vietnam, au decis să prioritizeze creșterea și au mers mai departe cu reducerile de dobânzi în pofida presiunilor inflaționiste.
Costurile mai mari ale alimentelor ar putea de asemenea să întârzie redresarea economică afectându-i pe cei mai săraci locuitori ai orașelor, arată Adriana Dupita, economist pentru Bloomberg Economics.
0 comments :
Trimiteți un comentariu