Anul 2020 va rămâne în istorie, fără doar și poate, drept anul pandemiei care a dat peste cap economia globală. Apariția coronavirusului a impus redesenarea lanțurilor logistice la nivel mondial, a ținut miliarde de oameni în case și a blocat aproape complet sectoare precum HoReCa, transporturile sau turismul. A transformat lucrul de acasă dintr-un beneficiu cu care angajatorii obișnuiau să atragă talente, într-un mod de lucru obligatoriu la scară largă. România nu a făcut excepție de la aceste transformări.După izbucnirea pandemiei de Covid-19, mulți angajați și-au mutat biroul în sufragerie și continuă să lucreze în mare parte de acasă și azi. Pentru unii, s-a dovedit soluția ideală, pentru alții, un chin în urma căruia sănătatea lor emoțională a fost pusă la încercare. Și indiferent de care parte s-ar afla, mulți dintre ei vor întâmpina cel mai probabil provocări în colaborarea cu colegii și, în final, în menținerea creativității și productivității, dacă vor lucra de acasă pe termen lung.
Există și părți bune, evidente tocmai datorită acestei situații excepționale în fața căreia s-a mobilizat mai tot mediul de business. Una dintre ele este în domeniul digitalizării, unde mulți specialiști vorbesc despre o accelerare extraordinară a implementării platformelor online pentru tele-muncă. Practic, în cele câteva luni de pandemie, a fost înregistrat un progres al integrării în mediul online care ar fi avut nevoie de câțiva ani de vremuri „normale”.
Altă parte bună este că vom vedea și o transformare accelerată a birourilor, mai rapidă decât s-ar fi întâmplat în lipsa unui pericol epidemiologic. Clădirile de birouri încep să se adapteze la nouă normalitate, iar asta înseamnă schimbări atât la nivel arhitectural și de organizare a spațiului, cât și măsuri prin care să devină sigure din punct de vedere al răspândirii virusurilor și bacteriilor. Vorbim, practic, de o imunizare a birourilor la Covid-19. Și nu numai.
Dincolo de măsurile pe care fiecare dintre noi le luăm la nivel personal și de măsurile deja aplicate în multe birouri, de la verificarea temperaturii angajaților la sosirea în clădire, accesul pe căi diferite în incintă, distanțarea în spațiile comune și dezinfectarea periodică a suprafețelor, e nevoie și de măsuri pentru prevenirea îmbolnăvirii angajaților care să fie aplicate continuu și proceduri care să fie aplicate punctual, în scenarii specifice de risc.
Dar câte clădiri de birouri au astăzi o cameră specială de carantină, complet echipată și gata de utilizare în orice moment? Sau un depozit dedicat și ușor accesibil pentru materiale de protecție? Câte au început să ia măsuri pentru filtrarea performantă a aerului, ozonizarea apei și vopsirea pereților cu vopsea antimicrobiană pentru a preveni dezvoltarea bacteriilor? Birourile trebuie pregătite nu doar pentru a atenua efectele răspândirii coronavirusului, ci mai ales pentru a limita epidemii viitoare. Trebuie să devină imune la riscuri care pun sănătatea oamenilor în pericol. Și cu cât se întâmplă mai repede, cu atât angajații se vor întoarce mai repede la birou, fără îngrijorarea că sănătatea lor și a celor dragi ar putea fi în pericol.
Cu toate astea în minte, am făcut parte dintr-o echipă de 20 de experți în sănătate, tehnologie, arhitectură, construcții, inginerie și facility management care, cu o investiție de peste 1 milion de euro în cercetare, dezvoltare testare și implementare, a conceput un standard global open-source pentru sănătatea clădirilor de birouri și, implicit, a oamenilor care lucrează acolo. Bazat pe conceptul Healthy by Design și inspirat de tehnologiile și procedurile aplicate în spitale și clinici, adaptate pentru utilizare în clădirile de birouri,
The IMMUNE Building Standard™
este un set de peste 120 de măsuri care pot fi aplicate în orice clădire din România și din lume și pe baza cărora unei clădiri i se certifică rezistența la riscuri pandemice, confirmă că birourile din clădire prezintă siguranță ridicată pentru angajați în plin context epidemiologic și definește un pilon de referință pentru cum vor arăta clădirile de birou ale viitorului și cât de rezistente vor fi în cazul unei noi epidemii.
Acest standard a atras atât atenția presei internaționale, fiind prezentat în media de prestigiu precum CNBC, SKY News,
Bloomberg
, The Guardian, Reuters sau Financial Times, cât și interesul exprimat pentru colaborare din partea mai multor entități profesionale din domeniul dezvoltării imobiliare, tehnologiei și facility managementului din SUA, Europa, UAE și Asia. Câtă vreme pandemia continuă și există riscuri pentru sănătatea angajaților, și standardul open-source este supus continuu îmbunătățirilor, invitația de colaborare fiind deschisă experților precum arhitecți, medici, ingineri, dezvoltatori și specialiști din imobiliare sau chiriași care ocupă spațiile de birouri.
Mai devreme sau mai târziu aceasta pandemie va trece și, cu toții, vom reveni la birou. Câteva întrebări vor persista, însă. Cum va arăta următoarea pandemie? Cât de gravă va fi? Vom fi mai pregătiți? Cu siguranță că nimeni nu are azi răspunsuri precise. Însă unii dintre noi putem începe deja să luăm măsuri așa încât, cel puțin la ultima întrebare, răspunsul să fie DA, vom fi pregătiți!
Liviu Tudor este proprietarul companiei Genesis Property, cel mai mare jucător român de pe piața de birouri.
0 comments :
Trimiteți un comentariu