Încrederea populației din zona euro că economia se îndreaptă în direcția bună scade, la fel și creditarea dinspre bănci spre companii. O nouă recesiune bate la ușă. Iarna nu putea veni cu vești mai proaste pentru Banca Centrală Europeană care, în lipsa ajutorului pe care-l cere de la guverne, nu poate face decât ceea ce a făcut și până acum: să inunde și mai mult piețele financiare și sistemele bancare cu un potop de bani. Dar și această strategie își are limitele ei, cred oficiali de top ai BCE.Sfârșitul săptămânii trecute a adus neobișnuit de multă activitate din partea oficialilor BCE. Fabio Panetta, membru al comitetului executiv al băncii centrale a zonei euro, a spus, într-un interviu pentru revista italiană L’Espresso, că pentru el este clar că măsurile de stimulare economică lansate până acum de BCE nu sunt suficiente și că instituția trebuie să recalculeze direcția în care merge economia zonei euro. Perspectiva inflației, indicator în funcție de care aceasta se ghidează pentru a evalua starea de sănătate a economiei și care acum este cu mult sub ținta băncii, s-a deteriorat, iar instituția trebuie să acționeze fără să stea pe gânduri, așa cum a făcut în primăvară, a spus Panetta.
„Avem puterea de foc, avem instrumente pe care le putem calibra“, a asigurat economistul italian. El nu a oferit mai multe detalii despre cum poate acționa BCE în afară de afirmațiile că „putem face multe combinând programele noastre de achiziții de active și măsurile noastre de sprijinire a finanțării economiei reale prin bănci și prin piața de obligațiuni“. Panetta arată astfel direcția pe care va merge BCE la următoarea ședință de politică monetară, din decembrie. El a făcut clar că la BCE consensul este pentru acțiune. Același lucru l-a sugerat și economistul șef al instituției, Philip Lane. Însă el a adus în atenția publicului, și poate a guvernelor, ceva ce aduce un plus de claritate în ceea ce privește direcția economiilor: au apărut „semne îngrijorătoare“ că cererea și oferta de credit se micșorează. Altfel spus, băncile au îngreunat creditarea, iar companiile nu mai apelează la bănci pentru finanțare.
Lane a explicat că îl îngrijorează posibilitatea dezvoltării „unei bucle care se autosusține“ dacă băncile văd reducerea cererii pentru împrumuturi ca pe un indicator negativ al stării economiei, iar companiile trag aceeași concluzie când băncile înăspresc condițiile de creditare. Dacă guvernele răspund prin măsuri fiscale insuficiente șocurilor ecomomice ale pandemiei se creează riscul „unei înăspriri nedorite ale condițiilor de finanțare“, a avertizate economistul. El a vorbit după ce BCE a publicat discuțiile din ultimul consiliu de politică monetară, care înfățișează o perspectivă întunecată pentru economia zonei euro, scrie Bloomberg.
Concluziile oficialilor sunt că drumul va fi „mai dificil decât s-a presupus inițial“ deoarece este probabil ca nevoia de restricții contra pandemiei să persiste și anul viitor. „Nu poate fi exclus ca zona euro, sau cel puțin unele state, să treacă printr-o recesiune dublă“, au spus ei. Consiliul guvernator a discutat și despre cum al doilea val al pandemiei poate avea ca rezultat „un val mai mare de falimente în mai multe sectoare, spre exemplu în comerțul de retail“.
Despre condițiile de finanțare a vorbit și Francois Villeroy de Galhau, un alt oficial al BCE. „În fața incertitudinilor prelungite, primul nostru obiectiv trebuie să fie păstrarea unor condiții de finanțare foarte favorabile atât timp cât este necesar“, a declarat bancherul francez. Așteptările analiștilor și piețelor, încurajate de oficialii BCE, sunt ca banca să anunțe în decembrie un nou pachet de stimulare pentru economia zonei euro - extinderea programelor de achiziții de obligațiuni și creditele extrem de ieftine acordate băncilor. Însă, spune Villeroy de Galhau, cantitatea de stimul monetar nu este singurul aspect asupra căruia trebuie să se concentreze BCE, ci și cum acest stimul este transmis în economie.
Cu toate acestea, detaliile discuțiilor de la ultima ședință a BCE arată că unii membri ai consiliului erau tot mai neliniștiți de perspectiva unui stimul monetar suplimentar, exprimându-și îngrijorarea cu privire la „posibilele discontinuități, efecte secundare și „profituri diminuante“ într-un mediu cu incertitudine ridicată și condiții financiare foarte favorabile“.
„Întrucât piețele s-au stabilizat de la introducerea în martie a măsurilor de politică monetară croite pentru vremuri de pandemie, s-a observat că achizițiile suplimentare de active ar putea să nu aibă același impact asupra condițiilor financiare și activității economice reale pe care le-au avut la începutul anului“, se arată în minuta ședinței.
Oficialii BCE au avertizat, de asemenea, că politica monetară ultralaxă ar putea încuraja „guvernele să-și asume angajamente dificil de inversat și, prin urmare, să majoreze cheltuielile dincolo de ceea ce este necesar pentru a face față pandemiei“.
Anunțurile recente privind dezvoltarea vaccinurilor împotriva COVID-19 îi determină pe unii factori de decizie de la BCE să pună sub semnul îndoielii nevoia de a crește sprijinul financiar pentru economie. Totuși, politicile de până acum ale băncii au unul din efectele mult dorite - reducerea costurilor de finanțare ale guvernelor. Intervențiile de săptămâna trecută ale oficialilor instituției au făcut ca yieldurile obligațiunilor suverane din zona euro să scadă. Obligațiunile cu scadența la 10 ani - un reper pentru costurile de finanțare ale guvernelor - ale Portugaliei s-au dus sub zero pentru prima dată. Aceasta înseamnă că investitorii plătesc guvernul portughez pentru „privilegiul“ de a-l finanța.
Între timp, guvernele Ungariei și Poloniei împiedică lansarea fondului de reconstrucție economică paneuropean.
0 comments :
Trimiteți un comentariu